Hai să trăncănim şi noi, electoratul oricum ne crede…

Regele Spaniei, Juan Carlos de Burbon, în vârstă de 76 de ani, a renunţat la tron, după o domnie de 39 de ani, invocând motive personale.

Se pare că Băsescu, în deruta sa, loveşte haotic. Simţind că se apropie funia de par, tiranul s-a dezlănţuit. Urmarea? Într-un singur an au abdicat regina Beatrix a Olandei şi regele Albert al II-lea al Belgiei, iar Antonescu a fost forţat să renunţe la statutul de prezidenţiabil. 

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat la Antena 3 că anunţul lui Juan Carlos de abdicare era unul normal, avand in vedere destramarea USL, si ca, totodata, pentru el liderul spaniol este “mort politic de foarte mult timp”, mai precis de când s-a dus la vânătoarea de elefanţi din Africa în plină criză economică. Aşa ceva este „ceva pur şi simplu criminal”, a mai declarat indignat fruntaşul social democrat.

Victor Ponta a declarat la România TV că Juan Carlos a fost victima unor oameni care l-au manipulat şi intoxicat. Întrebat dacă în spatele acestora se află Băsescu el a răspuns: „Categoric DA. Eu i-am spus Alteţei sale, l-am avertizat că se doreşte pe tron un om slab, la mâna serviciilor lui Băsescu.”

Președintele executiv al PSD, Liviu Dragnea, este de părere că Regele Juan Carlos va deveni un „simplu pieton”şi asta în ciuda faptului că la el, în Teleorman, se încearcă păstrarea alianţelor.

Călin Popescu Tăriceanu o acuză pe Alteţa Sa că se cramponează de Putere prin această abdicare şi trimite Casei Regale o scrisoare foarte deschisă în care face apel la Unitate, Tradiţie, arătând că poate, la o adică, să accepte succesiunea la tron dacă se doreşte.

Mugur Ciuvică a mărturisit plictisit că se aştepta la un asemenea gest „de la un aşa băsist”, Mihai Gâdea cere spaniolilor să trimită şi ei mesaje la adresa basesculerusine@antena3.ro, iar Badea i-a transmis Regelui că dacă-l doreşte ca secundant la tăierea capului în urma acestui seppuku politic, el este disponibil.

S-a executat şi un sondaj de opinie unde, la capitolul „încredere”, Juan Carlos avea 20%, Prinţul Felipe doar 8%, iar Victor Ponta undeva la 51%. La întrebarea „Credeţi că România merge într-o direcţie bună?”, 90% dintre cei chestionaţi au răspuns corect.

Advertisements
This entry was posted in General and tagged , , , , , , . Bookmark the permalink.

17 Responses to Hai să trăncănim şi noi, electoratul oricum ne crede…

  1. Radu says:

    d’Artagnan,

    Eu cred ca intrebarea “Credeti ca Romania se indreapta intr-o directie buna ?” pur si simplu e inteleasa gresit de romani. Spun asta pentru nu a fost an in care mai mult de 51% dintre romani sa simta ca se indreapta intr-o directie buna. E ca si cum ai intreba: “Credeti ca timpul se indreapta intr-o directie buna ?”. Raspunsurile ar fi cam la fel. Pai stiu eu ce va fi maine ? Azi sunt inca sanatos, maine poate descopar vreo boala. Timpul ar fi bine sa mai stea si pe loc.
    Cred ca o intrebare mai buna ar fi: Credeti ca Romania se indreapta intr-o directie mai buna decat o facea cu patru ani in urma ? Comparatiile relative sunt mai obiective, binele sau raul sunt dificil de masurat in termeni absoluti.

  2. Radu says:

    Ponta nu mai gaseste nimic de spus. Si cum s-a programat zilnic la A3 a pus magnetofonul sa ne cante melodii mai vechi, care se sterg cu greu din memmoria colectiva.
    Astazi melodia se intituleaza: “Structurili si agenturili straine”:
    http://adevarul.ro/news/politica/ponta-antonescu-fost-intoxicat-manipulat-basescu-implicat-1_538b5e800d133766a8342af9/index.html

  3. Radu Humor says:

    Mişteux articol !
    Dar se uită esenţialul :
    Apelul la Unitate, l-a făcut MRU !
    Atâta doar că a uitat numărul 😉 Şi al unităţii şi al prostiilor făcute !
    ( din fericire alegătorii, n-au uitat 😆 )
    De ce vă faceţi că uitaţi ?!
    Voi, ca voi, dar până şi cel plecat peste hotare, ? Sau, mă rog, dus !
    Cu capul 😆 Mai departe decât iapa/balta ce ne desparte, de aşa o “somitate” 😉
    P.S.
    Din surse sigureşe aflăm că dacă Regele Cioabă reuşeşte să slăbească 15 kile până la abdicarea de facto a gagiului Carlos, tronul e-al lui !
    Intră în el şi nu se mai dă jos !
    Până nu mai slăbeşte încă vreo 5 – 10 kile, că altfel nu-l pot extrage de acolo ….
    Unii zic că ar merge şi MRU, că ăsta-i slăbuţ tare ( 2,6 %), dar şi-anemic nevoie mare !
    Aşa că pentru refacerea lui s-ar falimenta urgent tot Fondul Coroanei Regale !
    Calcule făcute după listele de cumpărături pe perioada cît a domnit pe tronul Palatului Victoria. Care până la urmă i-au pecetluit Înfrîngerea !
    Cu “Δ mare, cât Casa Poporului, unde s-a aciuat mai apoi , lăsându-i pe dinafara pe alţi colegi mai nemţi, mai papă hagi sau lapte !

  4. neamtu tiganu says:

    ciudat, tare ciudat, ciudat ca corespondentu nostru din caracal, dartagnian, scapat cu mare noroc din celebru accident, nu a interceptat si declaratiile marilor anticomunisti care au luptat contra lui Franco (n.t asta a fost in Spania). Domnu Tismaneski, luptator cu ta-su si cu arma-n mina, a publicat un articol amplu in care scoate in evidenta meritele lu patapievici, merite aproape decorate de cel mai bun fiu al poporului. Nuti ot plescoi e gata sa-si sacrifice fosta feciorie si se va alia cu printu de dreapta al spaniei. Cartarescu ne explica de ce iubim spaniolele, in timp ce liicheanu compara calitatile basite cu defectele lu carlos.
    Astept cu nerabdare declaratiile lui plesu, labaroiu, mru, tru, muhaies… si .. si..

    P.S update, aproape fostu pres basescu declara ca stie iel ca regii astia sunt toti o apa si-un pamint si ca trebe cu totii sa se abdice ca spania si portugalia fura mari atita timp cit marinarii au navigat peste mari si tari, si acum canci!

  5. d'Artagnan says:

    Cum era de aşteptat, Gâdea a reuşit să facă o paralelă între Juan Carlos şi Băsescu…
    Nu ştiu ce s-ar face Antena 3 şi prin ricoşeu Ponta, Voiculescu, PSDul dacă într-o bună zi tiranul ar pleca definitiv în spaţiu, s-ar încuia în casă şi-ar arunca cheia, dacă s-ar pensiona, dacă ar ajunge la puşcărie…
    Cred c-ar pierde alegerile.

  6. Radu Humor says:

    Pe asta cred că n-o ştiu, cei de la A 3, dar e bine s-o ştiţi şi voi 😉
    Anagrama: TRAIAN BASESCU – SATANIC ABUSER
    http://www.anagramgenius.com/server.php?

  7. d'Artagnan says:

    Independentul român
    de Andrei Pleșu

    ”Ultimele alegeri europarlamentare au dovedit, pe neaşteptate, ataşamentul naţional pentru candidatul independent. Domnul Mircea Diaconu a dat lovitura! Cu un sacrificiu imens: renunţarea la o meserie care l-a făcut celebru şi la o carieră aflată la apogeu. Nu putem şti din ce motive a optat pentru o asemenea lepădare de sine. Exclus să fie vorba de bani! Pentru a măsura dimensiunile jertfei sale, să ne gîndim cum ar fi să auzim că Robert de Niro sau Victor Rebengiuc au abandonat scena şi ecranul pentru a îmbrăţişa, la bătrîneţe, un destin parlamentar. Dacă nici ăsta nu e „spirit civic“, ce altceva poate fi numit astfel? Pe de altă parte, românii par să aibă solide tradiţii în materie de „independență“. Textul de mai jos, scris acum zece ani, o dovedeşte!

    În tradiţia României moderne, un bărbat adevărat, adică un ins copt să se arunce în lupta conjugală şi parlamentară, e, înainte de orice, „un bărbat independent“. Adică un bărbat pe picioarele lui, cu venituri autonome, cu idei proprii, cu situaţie. A fi „independent“ e o virtute civică. Ziarele se mîndresc a fi independente, iar membrii de partid mai acătării declară, uneori, cu panaş, că înţeleg să-şi păstreze o anumită independenţă de gîndire. Justiţia vrea şi ea să fie independentă (dar nu poate), iar la nivel de ţară, independenţa e un „ideal de veacuri“, un vis strămoşesc. Pe vremuri, idealul acesta se chema „neatîrnare“, ceea ce ar lăsa să se înţeleagă că independenţa e un soi de levitaţie, un fel de a pluti, dezlegat de orice ataşamente şi angajamente constrîngătoare. Independenţa e, din acest punct de vedere, expresia deplinei libertăţi, refuzul de a admite altă autoritate în afara celei proprii.
    Cu un asemenea portret, independenţa e un foarte eficient ornament retoric. Caţavencu e „prezidentul grupului independent“, „un bărbat independent“, activ în „Comitetul grupului independent“, adică al grupului „tînăr, inteligent, independent“ (şi „impertinent“ – adaugă cu năduf Farfuridi, pentru care independenţa e „trădare“ şi „nifilism“). Dar şi Tipătescu e, cel puţin pentru Trahanache, „un om endepandent“, calitate apreciată, de altfel, şi de independenta Joiţica. Odată ce s-a consfinţit ca merit, independenţa e pusă la treabă: virtutea civică se orientează pragmatic. Cu ce se ocupă, după eterna doctrină Trahanache, un bărbat independent? Face servicii „partidului, judeţului, ţării… şi mie, ca amic…“. Prin urmare, independentul român e captiv într-o reţea de hatîruri. El nu-şi dobîndeşte independenţa decît pentru a o sacrifica în chip oportun: partidului, patriei, prietenilor (şi nevestelor lor). De ce? „Pentru că de la partidul întreg atîrnă binele ţării şi de la binele ţării atîrnă binele nostru…“ De unde însemna „neatîrnare“, independenţa ajunge să fie deci, potrivit înţelepciunii autohtone, abilitatea de a atîrna de cine trebuie, fără prosteşti probleme de conştiinţă, fără false consecvenţe şi loialităţi. Pe scurt, a fi independent e a-ţi permite luxul de a fi infidel.
    În materie de politică externă (dar şi internă), independentul român e pentru descentralizare. E, cu alte cuvinte, un fervent anti-european. „Să-şi vază de trebile ei Europa. Noi ne amestecăm în trebile ei? Nu… N-are prin urmare dreptul să se amestece într- ale noastre…“

    Neamestecul în trebile interne, ştaiful dîrz al băştinaşului ofensat – iată chipuri mioritice ale spiritului independent. Animat de acest spirit, Caţavencu fondează în oraşul său de provincie „Aurora Economică Română“, „soţietate enciclopedică-cooperativă, independentă de cea din Bucureşti…“. „Noi… eu… nu recunosc, nu voi să recunosc epitropia bucureştenilor, capitaliştilor, asupra noastră; căci în districtul nostru putem face şi noi ce fac dînşii într-al lor.“ Acesta este, în viziune locală, apogeul spiritului independent: să faci ce vrei în districtul tău. Evident, cînd prea mulţi independenţi se strîng laolaltă, interesele lor intră în conflict. Nu întîmplător, Costăchel Gudurău e „atacat palme picioare“ tocmai în „piaţa endependenţi“. Dar bătălia e scurtă. Tot „piaţa endependenţi“ e spaţiul unei universale reconcilieri. „Pupat toţi“. Căci independentul român nu e dogmatic. La o adică, ştie să lase de la el. E realist, maleabil, fără idei fixe. Justiţia independentă fiind absentă, el se refugiază filozofic în singurătate, pentru a căuta dreptatea transcendentă: „Procoror lipseşte oraş, mănăstire maici chef.“”

    • Radu Humor says:

      “..iar la nivel de ţară, independenţa e un „ideal de veacuri“, un vis strămoşesc. Pe vremuri, idealul acesta se chema „neatîrnare“, ceea ce ar lăsa să se înţeleagă că independenţa e un soi de levitaţie, un fel de a pluti, dezlegat de orice ataşamente şi angajamente constrîngătoare. Independenţa e, din acest punct de vedere, expresia deplinei libertăţi, refuzul de a admite altă autoritate în afara celei proprii.”
      Formidabil ! De jalnic, acest Trahanache modern, care se şi vede plutind în sfere înalte, purtat pe vânturile admiraţiei celor care vâd în el un fin pamfletar, dispus să ia în coarne toate tarele politicienilor români . Din păcate nu sesizează că în ce-l priveşte, cele cel poartă, sunt prea urât mirositoare, prea asemănătoare celor care răzbat din casele de ztoleranţă, greu de acoperit de cele mai puternice deodorante :mrgreen:
      De fiecare dată aflaţi în Opoziţie, fără posibilitate de a-i umple enormul burdihan ce se goleşte din ce în ce mai rapid de cele înghiţite aproape pe nemestecate ( bani, funcţii, onoruri nemeritate) .
      Luarea în balon ( el o poate face la propriu, după cum arată ) a unor lucruri sfinte ( independenţă, neamestec în treburile interne), pentru care înaintaşi de-ai noştri şi-au dat viaţa şi şi-au cheltuit averi, de către un asemenea îmbuibat cu care idolul lui cacofonic ar fi dat cu el de pământ de-i săreau solzii ( de unde fulgi la aşa unul 😉 ? )
      Jalnic, insultător şi jignitor !
      Toate pe măsura lui – XXXL

  8. athos says:

    “Alegerile nu sunt între PICCJ, DNA, DIICOT, SRI, SIE, STS si alte entităti cu 3-4 litere. Oamenii îsi pun încrederea în primar, presedinte, deputat, senator etc. si, din patru în patru ani, pe ei îi sanctionează prin vot. Asa functionează democratia! Justitia aplică legea, nu o face! Nu stabileste priorităti în societate! Prioritătile sunt stabilite de oameni, prin vot. Asta dacă vrem democratie”.

    Dl Sebastian Ghita ne invata ce este democratia. Institutii anihilabile prin vot si alesi care se situeaza inafara oricarei sanctiuni potentiale, cu exceptia acelor apasatoare zile, din patru in patru ani.

    http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-17414573-atentie-ponta-voiculescu-ghita-iarasi-nu-bine.htm

    • Kain says:

      Putini cadem de acord cu parerea domnului Petre M. Iancu. De altfel nici nu vad cum ar putea accepta noua alianta PNL-PDL asa ceva, in special ca MRU nu are multi votanti, e perceput ca un produs al lui Basescu. Daca ar fi sa fie asa(propus acest tandem), e nevoie de multa munca de convingere, argumente solide.

      • athos says:

        Este, totusi, o opinie interesanta si cred ca ar merita o dezbatere in cadrul unei Aliante de Dreapta.
        Eu as forta excizia definitiva de Elena Udrea si de acei oameni din PNL care se simt apropiati de PSD, (dreptul lor, dar de ce nu se fac membri plini?). Daca momentul acesta nu este insotit de o clarificare de principii si de una ideologica, rezultatul va fi mult in urma efortului. Pe de alta parte, odata aceste clarificari savarsite, MRU poate fi un om de baza al dreptei pentru pozitia de Presedinte, atat datorita calitatilor personale care il recomanda, cat si tocmai datorita venirii lui dintr-o structura diferita de PNL si PDL-ul actuale, ceea ce-i confera un statut mai aparte. Desigur, realitatea este mai complicata de atat…

        • Kain says:

          Asa este.
          Deocamdata vedem ca PNL si PDL au un acord bazat pe incredere si promit frumos ca noua alianta care se doreste a fi comasare sa se faca de sus in jos, adica plecand de la principii, ideologii. Sunt sigur ca mentalitatile vechi nu pot fi infrante si reprezinta o piedica serioasa in calea numirilor de exemplu. Ei au spus ca vor face cateva studii sociologice ca sa afle care este tiparul, apoi vor veni cu 2-3 nume pentru sondaje.
          Chiar daca MRU e material de presedinte, si sa zicem ca trece de prima proba, eu cred ca pierde la capitolul popularitate. MRU e “manjit”, intreaba-l pe Radu Humor, iti aduce cu cea mai mare placere o lista intraga de argumente, si sunt foarte multi care sustin macar o parte din acea lista. Cei mai multi dintre ei au o afinitate de stanga si merg la vot, oameni hotarati.
          In schimb, Iohannis e “curatel”, a stat departe de lumina reflectoarelor pana acum, oamenii stiu 3 lucruri despre el, ca e primarul Sibiului, ca e sas si ca vine din PNL, atat.
          Am vazut discursul domnului Iohannis, si tinand cont de preferinta domniei sale(de a fi prim-ministru), de faptul ca vine din conducerea PNL(adica a avut relatii bune si cu PSD si acum cu PDL) e intr-o pozitie foarte buna pentru postul de prim-ministru.
          Cum ati spus, realitatea e complicata, orgoliile nu au disparut ci sunt mai degraba tinute in frau, eu cred ca PNL si PDL vor forta cat de mult pot ele nota, ca sa faca numiri din randurile lor, si e prea putin probabil ca in conditiile actuale sa fie nominalizat MRU.

  9. athos says:

    http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/efectul-bumerang-accizei-suplimentare-vanzarile-carburanti-s-au-prabusit-luna-aplicare-1_538e00210d133766a8442df0/index.html

    Credeti ca ei, cei care au stabilit aceasta taxa, nu stiau? Au fost preveniti, informati. Desigur, doamna Ioana Petrescu cea inalt scolita in politici publice a avut si o teorie halucinanta la acea vreme, care pe scurt spunea ca este firesc sa scoti bani din buzunarul consumatorului, intrucat Statul stie sa-i cheltuie mai bine… Nu stiu ce-i mai invata pe copii astia la Harvard, dar oricum nu asta era ceea ce vroiam sa subliniez.

    In perfecta cunostinta de cauza ca efectul va fi, in cel mai bun caz, neutru pentru incasarile bugetare, insa pagubitor pentru consumator, Guvernul ia o masura de crestere a taxelor, care nu are alt sens decat sa arate creditorului FMI ca isi asigura resursa de restituire. Care creditor nici el nu prea crede, dar nu-l priveste, cat timp formalismul a fost implinit si banii plasati. Asa ca toata lumea este multumita: este asigurata plata pensiilor, salariilor bugetare si votul, coste ce-o costa, iar FMI are un datornic cumintel, ca orice dependent.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s