Asta e una din zilele alea…

… când ai mintea ca pelteaua groasă.
De juma de oră mă holbez la monitor. Îmi storc creierii pentru o idee care nu mai vine. Parcă aud roțile dințate cum merg în gol. Macină în gol.
Mă rog, de la Colectiv încoace am mai prins din zbor niște subiecte bunicele, dar n-a fost să fie, ori n-am avut chef de scris, ori s-au perimat cât m-am scărpinat eu în cap, ori au scris alții până la sațietate de ele.
Cum azi n-am deloc inspirație și nu pot să vă servesc obișnuitele mele genialități ieșite din comun, am să fac un fel de proces verbal, un raport de trecere în revistă a principalelor teme pe care n-am mai ajuns să le abordez din motivele menționate mai sus ( de fapt o lene, o oboseală totală, definitivă, neechivocă, ce naiba o fi însemnând…).
Deci:
1. M-am întrebat de ce trebuie să dau bani la Televiziunea Română! Sunt mulți, păguboși, partizani, subiectivi, intriganți… și mai și dorm în papuci la catastrofe gen Colectiv.
2. Am vrut să mai zic ceva de Biserica mea, ortodoxă… ah, uite că găsii și draftul, norocul meu, ghinionul vostru:

B.O.R. și păcatul trufiei
Zis-a Domnul pilda aceasta: „Doi oameni au intrat în biserică să se roage – unul fariseu şi altul vameş. Fariseul, stând, aşa se ruga întru sine: «Doamne, mulţumescu-Ţi că nu sunt ca ceilalţi oameni: jefuitori, nedrepţi, preacurvari sau ca acest vameş. Postesc de două ori pe săptămână, dau zeciuială din toate câte câştig…» Iar vameşul, departe stând, nu voia nici ochii la cer să-i ridice, ci îşi bătea pieptul, zicând: «Dumnezeule, milostiv fii mie păcătosului!»
Zic vouă că s-a pogorât acesta mai îndreptat la casa lui decât acela. Că tot cela ce se înalţă smeri-se-va, iar cela ce se smereşte înălţa-se-va.” (Luca 18, 10-14)

Dar ce facem dacă însăși Biserica suferă de păcatul trufiei?
Mulți ani am fost dăscălit să văd diferența dintre bogata și vanitoasa biserică catolică și săraca și umila biserică ortodoxă. La ei interese politice, imperialism, Inchiziție, dorință de înavuțire, trufie, bogăție deșănțată. La noi ce-a mai rămas, restul bun al creștinismului; nu le mai înșir aici, dar nu lipsesc modestia, patriotismul, smerenia, calea cea dreaptă…
Băiatul rău și băiatul bun. Ce fericire pe mine, gândeam eu, să fiu de ”partea cea bună” a creștinismului! Pe undeva era normal, cum poporul nostru era cel mai viteaz, înțelept și independent popor din lume, nu putea avea decât o biserică pe măsură, cea mai cea.
Cu timpul am descoperit întrucâtva surprins că poporul nostru nu era chiar buricul pământului. Istoria lui nu era CHIAR AȘA cum o învățasem eu la școală. Și cum Biserica unui popor este măsura acelui popor, mi-am dat seama că nici ea nu era CHIAR AȘA cum se prezenta enoriașilor.
Am fost, firește, dezamăgit, dar nu mi-a trecut prin cap să devin altceva decât sunt, adică român ortodox. Singura soluție a fost și este pentru mine și cei ca mine să ne creștem încet/încet nivelul, să evoluăm, să ne privim și să-i privim și pe ceilalți relaxați, fără complexe de inferioritate sau superioritate nefondate, să fim mai civilizați, mai democrați, mai puțin corupți, mai puțin manipulabili.
Partea laică a acestui popor, cel puțin o majoritate, a îndrăznit, chiar așa, cu sincope, să urce Golgota. Au fost revoluții, mineriade, schimbări democratice de Putere, dezbateri intense, confruntări mai mult sau mai puțin intelectuale, societate civilă, opinii, efervescență, spirit, înjurături. Am sperat, am fost mințiți, o luăm de la capăt, luptăm. Evoluăm. În două secole și jumătate am parcurs un lung drum până aici, plecând de la o societate de tip feudal, în care să nu uităm că existau chiar și sclavi (țiganii).
În tot acest timp BOR pare încremenit în proiect. Dacă pe timpul comunismului, cu câteva excepții notabile, a fost preocupată de supraviețuire, nu de luptă, acum țelul ei pare copierea bisericii catolice de acum câteva sute de ani: dorință de înavuțire, trufie, interese politice, megalomanie. Organizația care trăgea poporul înainte pare acum o piatră legată de piciorul acestui popor.
Părerea mea, de simplu enoriaș, este că BOR ca instituție are fața îndreptată spre trecut. Pare că ”publicul țintă” este oricine altcineva decât cel format din oameni educați, de vârstă medie, tineri sau copii. Sunt aproape incapabili să priceapă că viteza cu care BOR face bani este identică cu hemoragia de credincioși tineri. Sunt incapabili să înțeleagă vremurile. Îmi pare rău s-o spun, dar biserica catolică este la decenii distanță de cea ortodoxă din acest punct de vedere. ”

3. De când cu ISISul și mai ales acum, după atentatele din Paris, mai aduce vreun om politic occidental vorba despre Ucraina? Mai trage cineva de mânecă Rusia lui Putin? Ei aș…
4. Tăriceanu tot aduce vorba de Guvern politic validat de electorat … păi mă, dobi, da’ partidul tău a fost validat de electorat, că nu țin minte să fi fost pe vreo listă electorală!
5. Au trecut deja 2 zile de când Guvernul de tehnocrați a intrat în pâine și n-a produs nimic notabil. Lumea este nemulțumită. Asta a vrut Strada?! Desigur că nu. Dar ce a vrut? Aici părerile sunt împărțite, depinde ce interese are massmedia.

Cam ăstea ar fi… fumate toate.
Un singur subiect însă nu a fost despicat în patru, chiar cel care ne va afecta direct, în bine, viața noastră cea de toate zilele:
6. ”Consumatorii nu mai trebuie să păstreze cutia unui produs pentru a beneficia de garanție. Noua lege a ambalajelor, care a intrat deja în vigoare, prevede că drepturile unei persoane nu pot fi condiționate de păstrarea ambalajelor originale ale produselor. Service-urile pot fi amendate cu până la 25.000 de lei dacă nu respectă legea.”
În sfârșit, am scăpat de teroarea ambalajelor… le țineam sub pat, în pat, la vecini, ani și ani de zile, mă sufocau cu prezența lor… acum s-a terminat! Brusc locuința îmi pare mai mare. Oare ce minte de torționar o fi născocit obligativitatea păstrării ambalajului?!

Și acum, gata, atât putui să fac pe ziua de azi, că de unde nu e, nici chiar eu nu pot să dau. Nu poți fi genial tot timpul.

Advertisements
This entry was posted in General. Bookmark the permalink.

47 Responses to Asta e una din zilele alea…

  1. neamtu tiganu says:

    io am o gasca de preteni de o viata. Desi viata ne-a indepartat geografic, unii sunt in america, altii in romania, altii prin lumea larga, totusi, ne-a pastrat aproape, sufleteste. De ex. azi am conversat despre mersul pe bicicleta, unii dintre noi au cam luat masiv in greutate fapt care se repercuteaza asupra mersului pe bicicleta intrucit greutatea G, inmultita cu factorul de sarcina g (mic), se distribuie neuniform pe pedale, sa si ghidon, componenta care produce sarcina pe sa depasind alowed load fapt care se manifesta prin dureri in cur.
    Iata duamnelor si domnilor o tema care merita analizata, iata o proba de normalitate…

    • d'Artagnan says:

      Așa e, dar eu tot despre durerea-n cur vorbeam, este extrem de răspândită, mersul pe bicicletă este doar unul din factori.

      • Radu says:

        Eu as adauga ca sa fac legatura intre cele doua teme fassscinante ca mersul pe bicicleta nu ajuta la hemoroizi.

      • neamtu tiganu says:

        musiu dartagnian, am vaga impresie ca ma banezi/moderezi, nu sunt sigur doar mi se pare. In cazul in care te-a pus draqu sa ma moderezi iti transmit cu toata consideratia sa sugi (…), si sa te duci (…).
        Daca insa ma insel si e doar o parere te rog sa primesti salutari fierbinti…

    • Radu says:

      Oricine a mers pe bicicleta a remarcat ca daca incearca sa tina ghidoanele perfect drepte se dezechilibreaza. Are nevoie sa faca mici miscari de ghidon chiar si atunci cand crede ca merge drept, si miscarile astea sunt cu atat mai evidente cand viteza e mai mica. De ce ?

      • d'Artagnan says:

        Pai cred ca stai pe bicicleta din cauza fenomenului giroscopic:

      • Cardinal Richelieu says:

        Raducule! !!
        Cu intrebari din astea te duci la clasa a IX-a.
        Pai pedalele e pe aceeasi linie cu rotile?
        Daca pedalele si, implicit, apasarile pe ele sunt alternative stanga-dreapta, atunci ghidonul e musai sa-l misti in aceeasi directie cu pedalele (asta daca nu vrei sa faci un cuplu de forte care sunt rele si vor sa te dea jos de pe bicicleta si sa ti-o ia…)… Daca nu stii, atunci degeaba ai facut claa a IX-a. Si se spune ca ai luat Bac-ul. Daca ai mai facut si o facultate, atunci esti “la baie” cu tehnica. Te mai scapi doar daca ai facut vreo “facultate de citit romane” = filologie/jurnalism/particulara de batut tarlalele (campii). Si din care iesi doar “polologhist”. Adica amestecator de cuvinte, fara finalitate.
        Pun pariu ca nici un bec nu stii sa aprinzi fara ajutorul vecinilor.
        Sa revenim la lucruri serioase.
        Viata de zi cu zi cuprinde mult simt tehnic fara de care devii sclavul “meseriasilor” care te jecmanesc. Si care iti cer 25 lei pentru schimbatul unui bec.
        Concluzie: un Om de Cultura trebuie nu numai sa-l citeasca pe Eminescu, ci si pe Coanda !!! Amandoi sunt Romani !!!
        Tu stii ca Sadoveanu si Vlaicu au fost contemporani? Pe cine gasesti pe bancnota de 50 Lei? De ce?
        Va salut si va rog sa “Ganditi bine !”
        Ganditi si cu creierul, nu numai cu stomacul…
        E mult de comentat pe aceat subiect !
        Nu am timp.

        • Dl.Goe says:

          Efectele de care vorbeste Radu se produc si cand nu pedalezi ci te deplasezi in virtutea inertiei. Intrebarea lui ramane valida in pofida inchizitiei care-l acuza de erezie, asa… din senin. Prin urmare as zice ca din premise false este greu de obtinut o concluzie corecta,. iar concluzia d-voastra nu face exceptie:

          Concluzie: un Om de Cultura trebuie nu numai sa-l citeasca pe Eminescu, ci si pe Coanda !!! Amandoi sunt Romani !!!” pam-pam!

          Este precara ca formulare (are o topica sarmana) si fragila sub aspect logic. Erau cei doi romani? 100%? Si? Ce treaba are românitea lor cu discutia de fata si cu concluzia d-voastra? Daca as fi in locul d-lui Radu v-as ignora. Nefiind in locul sau imi permit så må râd” un pic de perlele pe care le emiteti cu o nonsalanta suspecta. 🙂

          • Cardinal Richelieu says:

            Dl Goe,
            Oricum esti amuzant ca, de fapt, nu spui nimic.
            Vorbesti sa te afli in treaba. Chibitezi si tu ca tastatura-ti este libera.
            Mai cu substanta Dom’le….
            Intentia mea, pe care nu o “vezi”, este sa nu mai faceti amalogii/similitudini/comparatii pe care nu le intelegeti. Rezumati-va la vorbe si nu la “exemple de/din viata” pe care le folositi prost. Daca unii de pe blog ar avea o oarecare “Cultura Generala ( incluzand cea Tehnica) ” nu ar folosi exemple aiurea.
            De exemplu se ipoaye insinua ca situatia politica actuala este ca mersul pe bicicleta ceea ce ar fi o puerilitate crasa.
            Daca asta e nivelul discursului… penibilitatea e in floare…
            Eu va rog sa va puneti fiecare in fiecare situatie dificila si sa vedeti cum reactionati…
            Este clar ca nu aveti Experienta Resposabilitatii. Nici macar a 10-20 de oameni, daramita a unui partid, a unui minister sau a unui popor.
            Vorbiti din experienta, cel mult a unui resposabil de scara, ce are de a face cu 3 babe ramolite si a 5 copii recalcitranti. Ca restul oricum nu ar veni la sedintele de scara.
            🙂
            Las-o balta si nu te mai substitui lui Radu. Fiecare cu ale lui…
            E trist.

    • Cardinal Richelieu says:

      Bre,
      g=acceleratia gravitationala=m/s*s !!! nu “factorul de sarcina”. Asta cu “factorul de sarcina” e de la Ginecologie…
      G ( g mare) nu inseamna nimic in Mecanica. Poate doar in limbajul informal al profesorilor. G inseamna Gauss = unitate de masura a inductiei electromagnetice.
      Te rog frumos sa ne lasi cu Fizica. Oricum e o limba straina pt tine. Daca vrei sa fii “savant” povesteste-ne de “ŞOC”=variatia acceleratiei/variatia timp, care ne da “zgâltâirea” pe sa. Sau de masa=m care inmultita cu “g”, aia care l-a pocnit cu mere in cap pe Newton, ne da noua “batai de cap”. Si nu G*g, care, fie vorba intre noi, e ceva bazaconic.
      Iar pe prietenii tai de peste mari si tari lasa-i in batranetea lor . Nu-i mai deranja de la jocul lor de table / bingo, functie de meridianul geografic.
      Nu mai zic de “SE DISTRIBUIE NEUNIFORM PE PEDALE, SA SI GHIDON”…
      Poti sa pedalezi si “in picioare” si tot o sa simti gropile… E chestia de ŞOC, ce nu are legatura cu grautatea sau pedale. Ci de gropi si de marimea lor. Asta da dureri de cur. Fa o comparatie intre mersul pe bicicleta la sala si mersul prin parc. Neuniformitatea cai de rulare provoava şocuri si, implicit, dureri de fund.
      Hai pa…

      • neamtu tiganu says:

        intrucit, pe acest blog, nu am libertatea de exprimare necesara a-ti explica acesti termeni complicati, doar atit:
        – recomand consultarea dictionarelor TEHNICE pt. a intelege ce-nseamna factor de sarcina
        – in lb. romana centrul de greutate si chiar vectorul greutatii se noteaza cu G, spre deosebire de G-ul ginecologic pe care-l cautam cu totii cu mai mult sau mai putin succes.
        -Pedalarea in picioare are avantajul ca prin genunchi se amortizeaza cumva factorul de sarcina. Genunchii, in acest caz, au functiunea Stossdaempferului. Daca stai in picioare si deci curul nu sta pe sa, socul nu poate sa te loveasca-n cur.
        -E adevarat ca factorul de sarcina se noteaza in aviatie cu “n” nu cu g, vezi diagrama de manevra, dar uneori in limbaj profan se mai spune si factor “g”.

        Concluzie: tu stai cu capu-n cur!

  2. d'Artagnan says:

    Mai recomand și eu un text pentru idei:

    ”În alt registru, l-am întrebat pe Andrei Pleşu dacă, în contextul tragediei din club Colectiv şi al căderii fostului guvern, România se mai poate schimba doar prin hazard sau dacă, din contră, schimbările naturale sunt încă posibile, fie ele şi greoaie, cu poticneli.

    „Nu cred că se poate numai prin hazard. Eu nici nu cred că există hazard. Dar e nevoie de mai mult decât se face. Pe mine m-a întristat ce am văzut. S-a făcut un guvern nou. N-are nicio garanţie că va fi guvernul ideal. De altfel, are la dispoziţie maximum un an. Nu va putea face mare lucru, ca să ne-nţelegem. Pe de altă parte, energia pe care am văzut-o în presă, de a da de pământ cu unul sau cu altul din aceia (n.r. noii miniştri) mi s-a părut una dintre piedicile care ne ţin pe noi în loc. Am avut, în 25 de ani, unii miniştri inadmisibili. Ideea că ei au ajuns miniştri, c-au stat câte doi, trei ani în post, că n-au făcut nimic, ba dimpotrivă … Până la urmă, lumea i-a acceptat. Au apărut acum unii de care nu ştim mare lucru. Domnule, e o punere la punct… Cristoiu se întreabă cine-i Vlad Alexandrescu. Dar cine-i Cristoiu?”, a întrebat, retoric, filosoful. Pleşu consideră, însă, că nu doar clasa politică trebuie schimbată, ci, odată cu ea, şi presa: „Am spus aşa, să mă iertaţi, dar ceva gazetari nu schimbăm? Cade primul ministru, cade guvernul, cad toate alea, dar noi tot cu Ciuvică, Ciutacu, Striblea, Rareş Bogdan, ăştia-s eterni. Sorin Roşca Stănescu a ieşit din puşcărie direct la televizor şi ne explică, seară de seară, ce-i cu dreptatea. Nu-i vorba doar de ziarişti. L-am întrebat şi pe Răzvan Theodorescu: domnule, ce cauţi cu toţi golanii la televizor, seară de seară acolo? Nu ţi-e jenă să apari cot la cot cu Codrin Ştefănescu, care-i un caraghios şi un obraznic de mâna a treia?”, s-a indignat Andrei Pleşu, într-o discuţie cu jurnaliştii.”

    • mac gregor says:

      Chiar ca-s penibili. 🙂
      Io mai dau cateodata 2 minute pe antena 3 numai ca sa rad de ei, zici ca-s galeria ororilor.

      • Radu Humor says:

        Dacă s-ar putea, prin absurd, interzice unora ca tine să privească la Antena 3, cred că aţi ieşi iar în stradă ! 😉
        Agitând lozinci de înfierare :
        “Noi privim, nu gândim !”, sau
        “Băsescu pentru noi, este omul de nevoi !”
        ” Poziţia ideală este cea cu capu-n poală !”
        P.S.
        Tu contrazici pe oricine, chiar şi legile fizicii :
        Degeaba stai atârnat de coadă-n jos, că tot nu-ţi vine mintea la cap !

    • Cardinal Richelieu says:

      De ce a fraternizat Razvan Theodorescu cu PSD ? Din acelasi motiv pentru care a fraternizat si George Calinescu cu Comunisti. Cascavalul !!!!
      Cinste lui Blaga care a refuzat fratia cu comunistii ! Razvan Theodorescu ramane un simplu acadamician si o voce de TELENCICLOPEDIA. Si atat.
      Ma uit pe o bacnota de 5000 de lei de acum 20 de ani. Pe cine vad? Pe acelasi pe care-l vad pe cea de 200 de azi. Unde sunt “marii” Eugen Barbu, A. Toma, Zaharia Stancu etc ?
      Fratilor, Istoria ii cerne pe toti !
      Cei umflati cu pompa nu supravietuiesc, ei se desumfla. (Un alt exemplu este Adrian Paunescu. Va rog frumos sa gasiti metafora in poezia lui. Daca o gasiti e OK. Daca nu atunci clasati-l ca ” Versificator Patriotard”).
      Bafta in cautari… !
      P.S Exemplul cu bancnote este relevant pentru tarile dezvoltate. Ele pun pe bacnote PERSONALITATI, nu persoane.
      De ex: Germania avea pe bacnota de 10 Marci chipul lui Gauss, considerat cel mai mare matematician al lumii. Cati “OAMENI DE CULTURA” au auzit de el?
      Si pe acest subiect e mult de discutat… Ce inseamna “Cultura Generala” si ” Om de Cultura”.

  3. d'Artagnan says:

    La televizor se dă o știre bombă, cum a furat unu 30 lei din cutia milei, dintr-o biserică.
    ”Unu” ăla e un tinerel brunet, venit de la casa de copii.
    Ce mai zgomot, ce mai indignare!! Bătrănelele își scuipă-n sân, preotul arată cum funcționează alarma la cutia milei(?!) și unde are camerele de luat vederi.
    ”Și nu-i frică de Dumnezeu?” întreabă reporterița pe un alt tinerel. ”A, nu, de diavol îi e frică, am fost cu el la casa de copii, îl știu!”
    Prezentatoarea conchide mulțumită că s-a făcut dreptate: cum mai are și alte furturi la activ din cutia milei se pare că, recidivist fiind, va primi ani grei de pușcărie!

    Oare au citit cartea, văzut filmul, ”Mizerabilii” toți indignații ăștia neprihăniți?! Îl mai țin minte oare pe episcopul Bienvenu? Au suferit lângă Jean Valjean? Probabil că da, la film și carte suntem degrabă sentimentali și umani.
    Și ce-a făcut, la urma urmei, țigănușul ăla vai de capul lui, ieșit în lume de la școala de copii, a luat ce era al lui, că doar pentru ce altceva e cutia milei, nu pentru săraci? N-a mai avut răbdare să-i dea preotul cu mâna lui.

  4. d'Artagnan says:

    Cardinal Richelieu, domnule Inginer Șef, explicația cu cuplu care-ți fură bicicleta este logică, dar ce faci când nu dai din pedale?! Că la viteze mai micuțe dai de ghidonul ăla de te iau apele, fără să acționezi pedalele!

  5. d'Artagnan says:

    Sunteți pregătiți?
    NATO tocmai a doborât un avion rusesc. Noi suntem în NATO.

  6. Radu says:

    In franceza quebecoasa exista expresia “peter une crise” adica beseste o criza, asa cum a facut Richelieu mai sus. Lasand insa besina lui Richelieu deoparte intrebarea ramane totusi daca miscarea ghidoanelor face si altceva decat sa sa schimbe pozitia centrului de greutate (asta se vede bine cand urca cineva la deal si se ridica in picioare iar bicicleta pare ca se deplaseaza stanga-dreapta de zici ca acum-acum cade.

    Bun, deci sa luam cazul unei biciclete fara pedale care merge la vale. Daca cineva indrazneste sa mearga cu ghidoanele “inghetate” eu nu pot decat sa-i urez bafta, dar mai mult ca sigur ca va cadea, cea mai mica piatra o sa faca ca centrul de greutate se va situa in exteriorul suprafetei acoperite de roti si echilibrul va deveni instabil. De ce ajuta ghidoanele ? Parerea mea este ca datorita fortei centrifuge. Cand misti ghidonul bicicleta nu se mai deplaseaza in linie dreapta ci dupa o curba. Cum raza de curbura nu mai e infinita (ca la o linie dreapta) va aparea o forta centrifuga care se va opune “miscarii in curba” si se va opune deci dezechilibrarii. Forta centriguga depinde de patratul vitezei si de inversul razei de curbura. Deci, cand viteza e mai mare nu e nevoie ca curba sa fie pronuntata, o mica miscare din ghidoane e suficienta ca sa readuca echilibrul. Cand mergi incet insa ai interes sa misti binisor din ghidoane, ceea ce va crea o raza de curbura mica, pentru ca altfel forta centrifuga nu va fi suficienta ca sa balanseze denivelarile, pietrile, miscarea centrului de greutate, etc.

    E o ipoteza, dar una care explica de ce e usor sa mergi fara maini la viteza mare dar e al naibii de greu la viteza mica.

    • d'Artagnan says:

      Un savant zicea că ar fi fost imposibil ca bicicleta să fie descoperită teoretic. S-a tot încercat practic până s-a ajuns la cea mai bună soluție. Abia apoi, având o bicicletă funcțională, au înțeles în linii mari cum și de ce se poate merge pe această minunată sculă.

    • neamtu tiganu says:

      draga Radu,
      incet, f. incet, incepi sa-mi devii simpatic. Se pare ca in trecut te-am confundat cu basistii, te rog sa ma scuzi! Inceputul de simpatie nu se datoreaza incercarii scremute de a explica mecanica mersului pe bicicleta, explicatie care nici nu e necesara de altfel, e vorba doar de echilibrul fortelor statice, dinamice si aerodinamice care actioneaza, uneori de capul lor.

      Ce ma framinta pe mine e faptul ca si noi alcoolici putem merge f. bine, putem realiza acel echilibru de care vorbeam. In Germania se poate circula cu bicicleta cu 1,6 pe mie alcool in sínge, deci e sigur. Exista voci insa care vor reducerea limitei la 1,1, argumentind ca cele mai multe accidente pe bicicleta sunt cauzate de alcool. Daca ne uitam insa la cifre vom vedea ca doar 4% din accidentele ciclistilor se datoreaza alcoolului. Am incercat sa fac un studiu si sa compar cu accidentele pietonilor cauzate de alcool, si desi nu am gasit cifre, cred ca sunt mai multe. Deci as zice sa se limiteze alcoolul la pietoni sa zicem la 0,5%, deoarece mersul pe jos e mai periculos decit cel pe bicicleta intrucit pietonii nu beneficieaza de fenomenul giroscopic si nici macar de acceleratia coriolis. Ca sa nu mai spun ca din pct. de vedere mecanic explicatia mersului in doua picioare e extrem de grea deoarece avem un echilibru instabil in care centrul de greutate se afla deasupra pct. de sprijin.

      P.S Dartagnian e un dobitoc!

      • d'Artagnan says:

        ”e vorba de echilibrul fortelor statice, dinamice si aerodinamice care actioneaza, uneori de capul lor.”
        Așa e când se bagă semidocții în seamă…Păi băi științificule, ai uitat de restul forțelor care trebuiește să fie în echilibru, fără de care nici Universul, nici bicicleta, și nici alcoolul n-ar fi existat, prin urmare nici tu: forta electromagnetica, nucleară slabă, nucleară tare, gravitațională.
        Zi, prostovane, de exemplu, dacă n-ar fi fost forța gravitațională te-ai mai fi putut ține pe bicicletă?
        Nu!
        Nici măcar în patru labe, așa cum stai după consumație…

        • neamtu tiganu says:

          cretinel, forta gravitationala e cuprinsa in forta statica, atunci cind nu te misti, ca altfel cind cazi e dinamica, cum incearca dobitocu de cardinal din Marchiza sa eSplice. Daca n-ar fi forta gravitationala, cum ii zici tu, nu ar mai trebui sa mergi pa bicicleta, ar fi suficient sa inoti in aer. Dar si mai bine ar fi in timpul gripei de toamna, cind e vorba de facut sex si cind se recomanda ca cel caruia nu-i curg mucii sa stea deasupra.

          Dartagnian e un dobitoc!

          • d'Artagnan says:

            Prostovane, lasă bă sexu că nu știi tu ce-i aia, și lasă mucii că nu te îmbeți cu ei, forța gravitațională te ajută când răstorni sticla la gură și curge lichidu pe gât. Dacă n-ar fi ar înota alcoolul prin aer.
            Dă exemple la care te pricepi…auzi la el, vorbește de sex…da ce mă, mai ții minte de acum treij de ani?! Ce povesteau alții?

          • Cardinal Richelieu says:

            Catre Neamtu Tiganu’:
            “forta gravitationala e cuprinsa in forta statica, atunci cind nu te misti, ca altfel cind cazi e dinamica”.
            Nu-i asa ca te cam paste un Premiu Nobel pt Fizica?
            Ai reusit sa unifici Forta Gravitationala cu Forta Statica (ce este de fapt Electrostatica). Ce n-a reusit Einstein si cei de dupa el, ai reusit tu (Marea Unificare a Fortei Gravitationale cu celelalte forte), un biet amator in ale aviatiei (M-am lamurit mai demult si ce ai inteles din Efectul Coanda).. Cred ca ai fost ori portar la fabrica de avioane de la Bacau ori “Omu’ cu MOP-ul”, tot de acolo.
            Cum poti sa spui ca forta gravitationala e cuprinsa in cea statica? . Daca asta e tot ce ai inteles din Fizica… Fericiti cei “saraci cu duhul” ca tine…
            Ramai memorabil : “forta gravitationala e cuprinsa in forta statica, atunci cind nu te misti, ca altfel cind cazi e dinamica”.
            Tu esti precum o scoica: cum deschizi gura, cum scoti cate o “perla”. Ii multumesc mintii tale pentru aceasta “perla” memorabila !
            ‘Aide pa !

  7. lazycat001 says:

    Ca sa fiu eu mai on-topic si mai retoric…

    Dupa atentatele de la Paris intr-adevar putini se mai gandeau sa il traga pe Putin de maneca sau sa ii aminteasca de chestiunea Ucraina.

    Acum insa dupa doborarea avionului rusesc SU-24 ( “interdictor type” cica hahaha), chiar ca nu se mai gandeste mai nimeni sa mai intrebe de Ucraina. Asta pentru ca rusii stiu sa inventeze crize (“peter une crise”moncher, corect) pe care doar ei sa le poata dezamorsa ulterior.

  8. d'Artagnan says:

    Cum rezistă Franța, versiunea Houellebecq
    de Sever Voinescu

    Imediat după atentatele de la Paris, cotidianul italian ”Corriere della Sera” i-a solicitat lui Michel Houellebecq un articol despre ceea ce se întîmplă în Franța.

    A rezultat un text tulburător, marca Houellebecq, intitulat ”Îl acuz pe Hollande și îi apăr pe francezi”. De bună seamă că italienii au ținut serios la drepturile de autor, pentru că toată presa franceză a zilelor următoare a avut doar permisiunea să relateze despre text, să-l citeze comentat, dar nu să-l reproducă integral.

    Nu voi rezuma aici articolul marelui romancier francez – el poate fi lesne găsit pe pagina online a ziarului italian. Omul scrie din interiorul unei neliniști care-l paralizează în fața televizorului, de unde așteaptă continuu vești. Este furios și decepționat, speriat și dezorientat în același timp. Houellebecq, se știe, e un tip lipsit de iluzii. Niciodată clișeele roz ale conviețurii pașnice ”multiculti” nu l-au convins. Autorul ”Supunerii” rămîne același stoic dezabuzat, mefient în privința congenerilor săi.

    Nu mă voi referi nici la modul vituperant în care vorbește despre Hollande (”un oportunist insignifiant”) sau despre Valls (”un retradat”). Rămîn, însă, concentrat asupra unui pasaj, care mi se pare cel mai important în ordine umană și, totodată, cel mai houellebecquian din acest articol: ”Francezii vor rezista fără să fie nevoiți să recurgă la un eroism excepțional sau să aibă o tresărire colectivă a orgoliului național. Vor rezista pentru că nu pot să facă altfel și pentru că oamenii se obișnuiesc cu orice. Pentru că nici o emoție umană, nici măcar frica, nu e mai puternică decît obișnuința”.

    Ideea că vom rezista terorii nu luptîndu-ne cu ea, ci obișnuindu-ne cu ea este, să admitem, îngrozitoare. Dar perfect plauzibilă. Vom trăi pe mai departe, iar atentatele teroriste vor deveni, în viața noastră de zi cu zi, cam cum sînt acum accidentele de automobil. Presa va ajunge să nu le mai relateze pe cele cu una sau două victime, banale. Vom vedea la știri, printre altele, doar acele acte teoriste spectaculoase, speciale prin ceva, fie că e vorba despre anvergura sinistrului sau despre notorietatea celor care s-au nimerit acolo. Altfel, aruncările în aer ”Allah Akbar” vor fi cel mult notițe la rubrica diverse. În final, obișnuința aceasta va învinge terorismul, pentru că obișnuința temperează teroarea, îi scoate dinții, îi pune surdină, o învelește într-o catifea groasă. Teroriștii nu vor mai speria decît pe acei ghininiști care se va întîmpla să fie aproape de ei cînd îi apucă nebunia. Nu-i asta splendoarea, dar și micimea speciei noastre, că ne putem obișnui cu orice? Va veni și ziua în care, înveliți în obișnuință, vom constata că terorismul este una printre alte cauze de mortalitate, dimpreună cu bolile și accidentele de orice fel și atunci ne vom bate singuri pe umăr: bravo, am rezistat, i-am învins, că ne-am obișnuit cu ei! Ici-colo, prin oraș, vor pocni mașini capcană, se vor detona centuri legate în jurul trupurilor de tineri sau se vor auzi rafale de Kalashnikov, dar nu va mai însemna mare lucru – ne vom fi obișnuit.

    Cu acest gînd, mă îndrept spre ziua de mîine, cînd voi vorbi aici despre o carte excepțională, cumva în acord cu fraza lui Houellbecq.
    PS Chesterton spuna că toate obișnuințele sînt rele pentru că ele nu vin pur și simplu peste tine, ci se instalează în momentul în care tu le cedezi. Obișnuința este, deja, o formă de înfrîngere. Și ce altceva pare a fi supraviețuirea?

    • neamtu tiganu says:

      timpitii intre ei, se admira, dartagnian si alt sugagi de licurici basesci. sever.. se baga si iei in zeama, ca de sunt telectuali.
      Si cind te gindesti ca Voienescu a fost un barbat adevarat nu un pacalici ca asta.

  9. Radu Humor says:

    O manipulare ordinară ( obişnuinţa cu atentatele 😆 ) , menită să justifice o pierdere totală de libertate cetăţenească şi de instaurare a unei stări marţiale globale, premergătoare statului NOM !
    Asta e de fapt starea cu care vor să ne obişnuiască :
    Să trăim în frică şi teroare, supravegheaţi şi-n cele mai intime dintre activităţile umane !
    Un fel de negare pe faţă a faptului că omul, prin naştere a fost creat liber de către Dumnezeu, i s-a dat o libertate pe care nişte zevzeci vor s-o anuleze, arogându-şi în acest scop libertatea de a o face ! Un plan nebunesc cu care vor să ne obişnuiască, obişnuiţi să vadă că tolerăm şi înghiţim fără să rumegăm,ca nişte biete necuvântătoare, tot ce ni se aruncă în troaca massmedia :mrgreen:
    Cea din România fiind una de cea mai joasă speţă !
    Tocmai datorită celor care, la fel ca acest voinic, scriu la comandă străină, nu pentru noi, ci pentru ei. Cei din spatele ghişeului de unde-şi ridică mizerabila răsplată asemenea formatori de opinie ca Tismăneanu, Patapievici, Cornea şi alţi neisprăviţi.
    În sensul că pentru ei nu se va isprăvi niciodată setea de bani şi ura împotriva unui popor prea blând şi înţelegător cu asemenea lichele internaţionaliste !

    • d'Artagnan says:

      Ai scris comentariul ăsta la ora 10.00 p.m.
      Tăticu, nu mai uita, la ora 10.00 p.m. trebuie să-ți iei pastilele! Alea roșii!
      De abia la ora 10.30 p.m. ,DUPĂ ce își fac efectul, te apuci să scrii pe bloguri!

      • Radu Humor says:

        Încă nu s-au inventat pastile ca să scapi de boala pupincurismului !
        Probabil de asta dai de înţeles că nu iei pastile, nu-i aşa ?! 😆

  10. Radu Humor says:

    Iata ce putem citi la Populismul grețos al RATB în cazul „Mărăşeşti” – Colectiv de pe blogul lui Dan Tanasa:

    Citesc pe Mediafax că RATB a anunţat că, din 27 noiembrie, staţiile de tramvai şi autobuz denumite „Pasaj Mărăşeşti” vor purta numele „Colectiv”, în amintirea victimelor tragediei produse la clubul cu acelaşi nume, unde în urma incendiului din 30 octombrie au murit 60 de oameni.

    Cum e posibil un asemenea populism grețos? Uite că e posibil.

    Amintirea unei bătălii decisive pentru soarta acestei națiuni este batjocorită de niște semidocți din RATB care au impresia că în acest fel contribuie cu ceva la amintirea victimelor tragediei din Colectiv.

    Pentru cei care nu știu (înțeleg că RATB a fost „bombardată” cu cereri din partea unei „armate” de idioți) Bătălia de la Mărăşeşti a durat 28 de zile, dintre care 15 au fost de luptă, iar 13 de acalmie relativă. În timpul confruntărilor, Armata I română a pierdut 27.410 oameni – anume 16% din efectivul trupelor române la începutul luptelor – dintre care 5.125 de morţi, 9.818 de dispăruţi şi 12.467 de răniţi. Armata IV rusă a suferit şi ea pierderi umane semnificative, aproximate la 25.650 de oameni – 7.083 de morţi, 10.400 de răniţi şi 8.167 de dispăruţi. În tabăra germană, Armata IX a totalizat un număr cuprins între 60.000-65.000 de oameni morţi, răniţi şi dispăruţi (mai multe detalii pe Historia.ro).

    La Mărășești, 30.000 de români au murit sau au fost răniți pentru neam, pentru țară, nu pentru o bere la un concert. Să schimbi denumirea ”Mărășești”, pusă în amintirea unui episod sângeros și important din istoria acestui neam cu denumirea unui club privat în care și-au găsit sfârșitul 60 de oameni care se duseseră la un concert (nu contează că era rock, putea fi și de manele!) mi se pare din cale afară de abject.

  11. mac gregor says:

    Si inca odata Radu Humor loveste din nou!

    “Tupeul imperialiștilor americani nu are limite. Sclavii masonilor de la Washington au mai furat o sărbătoare tradițională din România, si anume Black Friday. Aceasta are acum loc în toate magazinele americane. Și, tipic, au luat doar aspectul comercial al sărbătorii, uitând partea spirituală.”

  12. mac gregor says:

    cri, cri…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s