Sfantul Patrick vs. Sfantul Andrei

In Anglia, exista o biserica St Andrew & St Patrick intr-o anume dioceza, St Edmundsbury & Ipswich. Sfantul Andrei este si patronul spiritual al Greciei,(apropos, si al Romaniei), iar Sfantul Patrick, al Irlandei.
Fac aceasta mentiune, intrucat in ultima vreme, in presa se fac auzite felurite paralele si recomandari legate de traseul Irlandei si Greciei in erele criza si postcriza. Intr-un anume fel, se sugeraza ca Sf. Andrei ar fi trebuit sa traga oarecum cu ochiul la Sf. Patrick, in acesti ultimi ani, iar in principiu, comentariile se pot rezuma la urmatorul :

« Irlanda a acceptat austeritatea si a indurat 7 ani, dar astazi este din nou o tara cu o economie sanatoasa si prospera . Grecii nu au acceptat nimic, cu punctul pe « i » pus cu ocazia referndumului si sunt mult mai rau decat erau in 2008, de fapt sunt faliti. Grecia, trebuia sa iei exemplul Irlandei ».

Pai, l-a cam luat; in anumite privinte cel putin, Sf. Andrei chiar a tras cu ochiul. Ca si in cazul Irlandei, Grecia a crescut semnificativ datoria publica fata de anul 2008. Aici inceteaza insa orice asemanare, asa cum cele doua tari nu puteau fi in situatii mai diferite in acea perioada.

Sa revedem istoria acestor date recente:
– Grecia se gasea dupa aproape un deceniu de gonflare a datoriei publice si tocmai i se descoperisera matrapazlacurile din « contabilitate » ; Criza a venit intr-un moment in care Grecia avea deja o indatorare de peste 100% din PIB. Mai ales insa, isi setase un sistem de pensii si beneficii ce avea sa devina principala problema a unui buget ce urma sa intre in mari dezechilibre odata cu criza.

greece-government-debt-to-gdp

– Irlanda se gasea in plina bula imobiliara si bancara, (« tigrul celtic » isi atinsese dimensiunile finale), insa bugetul tarii era relativ delestat si echilibrat, cu o datorie publica de numai 25% din PIB. In plus, taxele erau mici si atmosfera business friendly.

ireland-government-debt-to-gdp

Prin urmare, problemele celor doua tari erau diferite, in acel an 2008 : in Irlanda se spargea o bula investitionala, urmand sa tarasca in acea pierdere banci, depunatori, afaceri, etc, in Grecia incepea criza datoriei suverane.

Guvernul Irlandei a ales calea radicala a nationalizarii prin decizie INTERNA a datoriilor bancilor, garantand 100% toate depozitele. A fost sustinuta de Troica in acest sens, ceea ce a permis sistemului bancar sa reziste si sa se restuctureze fara prabusiri, economiei sa continue sa functioneze si ulterior sa creasca, (in 2014 a avut cea mai inalta rata de crestere din Europa), dar iata si reversul medaliei : datoria publica a Irlandei a ajuns la peste 120% din PIB, e drept cu tendinta de scadere spre 100%. Cu alte cuvinte, platitorii de taxe urmeaza sa achite nota de plata a bulei investitionale si au sustinut sistemul in picioare. Austeritatea s-a manifestat in special prin scaderea cheltuielilor guvernamentale in aceasta perioada, inclusiv a celor sociale, in vreme ce taxele au crescut ceva.

Guvernele Greciei nu au prea facut mare lucru. Nu au elaborat programe proprii ci le-au negociat si aplicat câr-mâr pe cele ale creditorilor, (cinci pachete de austeritate !). O scadere initiala a pensiilor a fost anulata de Curtea Constitutionala, (ca la noi), s-au mai produs ceva schimbari minore in structura cheltuielilor publice, insa deficitul mare a necesitat asemenea finantari externe, incat datoria publica a urcat pana la 170% din PIB, (in ciuda unui haircut la creditele private). In plus, s-au pus sarcini fiscale suplimentare pe o economie ce oricum nu stralucea, s-a incercat o colectare mai buna, cam asta a fost.

Recapituland, in Irlanda bugetul de stat a fost indatorat pentru a asigura finantarea bancilor si a economiei, urmand ca datoria creata sa fie platita in timp, (un risc transferat viitorului, dar prezentul arata bine), iar in Grecia bugetul a fost indatorat in special pentru a putea sustine plati de salarii si pensii, atat inainte, cat si dupa declansarea crizei. Cum ar fi putut Grecia sa urmeze exemplul Irlandei ? Intr-un singur punct : adoptand un program INTERN de restructurare a cheltuielilor guvernamentale, adica punand in functiune o solutie negociata INTERN. In rest, nu prea exista similitudini.

Ce ar fi trebuit sa faca Grecia este total diferit de ce a facut Irlanda. Nu a facut insa (aproape) nimic. Si nici nu intentioneaza sa faca, se pare. Dar asta va fi istoria de maine.

Cat despre cei doi sfinti, am oarecum convingerea ca singurul lucru pe care-l dezbat cu adevarat, sunt asemanarile si deosebirile dintre sirtaki si steppdance ul irlandez…

Advertisements
This entry was posted in General and tagged , , , , , , . Bookmark the permalink.

85 Responses to Sfantul Patrick vs. Sfantul Andrei

  1. d'Artagnan says:

    Grecia ca și salvată!

    Lovitură neașteptată în plin scandal legat de datoria externă a Greciei! Chiar când nimeni nu se mai aștepta la vreun ajutor, inimoșii români din județul Vaslui au anunțat că vor trece de la spirt la ouzo, să mai schimbe un pic gustul băuturicii. Măsura înseamnă o nesperată șansă de salvare pentru Grecia, principalul producător de ouzo din Europa.
    „Am auzit că spirtul ouzo este mai aromat, e ca și cum ai pune anason sau pufoaică în alcool simplu. Diferența de preț nu este mare și oricum nu ar conta, mai ales acum în această perioadă, când au intrat ajutoarele sociale pe card”, a declarat Ghiocel Asimionesei, un lider al comunității vasluiene și respectat bețiv la el în sat.

    Vasluienii au precizat că îi leagă de Grecia o lungă tradiție a lenevelii, la care se adaugă și o pronunțată silă împotriva Europei. „Intenționăm să lansăm și o specialitate locală, ouzo trans prin pâine, te lingi pe degete când îl guști. Singura condiție e să poată produce ei cât putem noi să bem”, a anunțat Asimionesei.

    Times New Roman

    • Lucifer says:

      Sâc,sâc!că am o soluție mai bună ca tine că să salvăm Grecia.Eu zic să le trimitem ca ajutor pe cei mai viteji,mai cinstiți și mai harnici dintre români,adicătelea pe vestiții țigani români.Ăștia,prin munca lor plină de abnegație,vor salva Grecia mai repede și mai ieftin decât banii creditorilor externi.Țiganii români vor transforma Grecia într-un paradis,un fel de Eden,un fel de Grădina Raiului,după cum au făcut prin România și prin toată Europa.Ce mai,în trei ani vom salva Grecia și,mai ales,indirect,vom salva România.

  2. Lucifer says:

    Trebuia o triplă comparație Irlanda-Grecia-România.Fiindcă,da,Irlanda a ieșit din criză cu forțe proprii+ajutorul anglo-saxon și acum evoluează foarte bine.Grecia nu a fost încă ajutată,”reformele” ei au fost să le ia fața(și banii!) creditorilor străini și acum sunt într-o criză mai dură decât la debutul din 2008.Numai că…Grecia va fi ajutată de toți ca să se salveze fiindă,deh!e Grecia,leagănul culturii europene.Va plăcut șantajul contra șantaj la care s-au pretat grecii?Au fost de o ordinărie teribilă,au transformat discuția despre datorii într-una politică,etc.Și totuși,vor fi ajutați,li se vor șterge datoriile(cel puțin o parte) și vor merge înainte împreună cu ceilalți.
    Cu România a fost într-altfel.NU avea datotii mari dar Tăriceanu se împrumutase pe termen scurt și se prefigura o încetare de plăți.Trebuia urgent o restructurare a datoriei de pe termen scurt pe termen mediu.Se putea apela la rezervele BNR,dar nu s-a vrut asta fiindcă BNR nu este BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI CI BANCA BĂNCILOR STRĂINE DIN ROMÂNIA.Ca urmare,am luat împrumutul de 20 de miliarde de € pentru a face o restructurare a datoriei externe și pentru a elibera o parte din rezervele obligatorii ale băncilor străine din România.Adică am luat banii pentru alții,nu pentru economia românească.Iar,suplimentar,regimul Boc-Băsescu a mărit taxele și a tăiat salariile și cheltuielile guvernamentale.Urmarea:cei doi ani de criză(2009,2010) au fost trecuți prin suferințele populației,banii împrumutați mergând la alții și necontribuind cu nimic la dezvoltarea țării.Bani pe care îi plătim și acum.
    Sunt metode diferite de ieșire din criză,nu-i așa?Depinde de conducerea fiecărui popor.Fiindcă,vai,orice popor are conducerea pe care o merită.

    Stau și mă gândesc:oare,pe noi de ce nu ne-a ajutat nimeni?

  3. d'Artagnan says:

    “Miniştrii Finanţelor din zona Euro, precum şi liderii politici ai Europei au aşteaptat marţi ca premierul Alexis Tsipras şi noul ministru de Finanţe de la Atena, Euclid Tsakalotos, să pună pe masă noile lor propuneri pentru ieşirea din impasul în care au ajuns negocierile privind datoria suverană a Greciei, care depăşeşte 320 miliarde de euro, adică aproximativ 180% din PIB.

    Acest lucru nu s-a întâmplat astăzi, noul ministru de Finanţe grec făcând doar o prezentare orală, iar propunerile scrise din partea Greciei urmând să fie prezentate „probabil” miercuri, când Grecia ar urma să solicite un nou împrumut prin ESM, de la statele din zona Euro. Liderii europeni nu se mai aşteptau la un acord în noaptea de marţi spre miercuri, existând planul unui nou summit pentru duminică.

    „Mingea este în terenul Greciei acum”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker.

    Grecii ar urma să prezinte un plan nu foarte diferit de ce au adus până acum la masa negocierilor, deşi aceste măsuri au fost respinse de greci la referendum, conform Süddeutsche Zeitung: TVA scăzut în insule, TVA de 13% la restaurante, anumite tăieri din cheltuielile pe apărare.

    „Delegaţia Greciei a părăsit masa negocierilor – nu faci aşa ceva în Europa. A fost o mare greşeală. Trebuie să încercăm să găsim o soluţie. Nu putem face asta astăzi – astăzi vom deschide drumul, prin discuţii şi înţelegere reciprocă, pentru a pune lucrurile în ordine”, a mai spus Juncker astăzi, adresându-se Parlamentului European.

    Juncker a mai spus că CE se opune unui „Grexit”, aceeaşi poziţie fiind anunţată şi de premierul Franţei, Manuel Valls. Germania nu este la fel de optimistă, chiar dacă Angela Merkel nu s-a pronunţat încă public, spunând doar că nu au fost atinse deocamdată condiţiile pentru un nou acord cu Grecia. Ministrul italian de Externe Paolo Gentiloni a declarat că nu germanii sunt de vină pentru situaţia Greciei, ci liderii politici de la Atena.

    Moneda europeană a înregistrat o scădere înaintea întâlnirilor de marţi, căzând sub 1,1 dolari, conform Reuters, însă nu este o cădere semnificativă.

    Băncile greceşti rămân închise şi astăzi, precum şi bursa de la Atena, existând relatări că firmele îşi plătesc angajaţii cu bani cash. Măsura va fi prelungită inclusiv miercuri.

    UPDATE 00.00 Într-o conferinţă de presă comună, preşedintele CE Jean Claude Juncker şi preşedintele UE Donald Tusk spun că duminică va avea loc decizia finală cu privire la Grecia. Juncker a declarat că există un plan detaliat pentru un eventual Grexit. „Sunt împotriva unui Grexit, dar nu am ce face dacă guvernul Greciei nu vrea să facă ceea ce i se cere”, spune Juncker.

    „Inabilitatea noastră de a ajunge la un acord poate duce la falimentul Greciei şi la insolvenţa sistemului său bancar. Şi cu siguranţă, va fi foarte dureros pentru poporul grec. Nu am nicio îndoială că acest lucru va afecta întreaga Europă, şi într-un sens geopolitic. Dacă cineva are iluzia că nu este aşa, este naiv. Realitatea crudă este că mai avem doar 5 zile pentru acordul decisiv. Până acum am evitat să vorbesc despre termene limită, dar în noaptea aceasta trebuie să o spun răspicat – termenul final este la sfârşitul acestei săptămâni. Toţi suntem responsabili de această criză şi toţi avem responsabilitatea de a o rezolva”, a declarat Donald Tusk.

    UPDATE 23.40 Cancelarul german Angela Merkel a declarat că nu există încă o bază de negociere cu Grecia şi că aşteaptă propunerile ataşate cererii de împrumut prin ESM de miercuri, ale premierului Tsipras. Merkel spune că speră să aibă până joi un program multianual de reforme greceşti, pentru a putea obţine acordul Bundestagului pentru noi negocieri cu Grecia, până la summitul UE de duminică.

    Merkel spune că respectă rezultatul referendumului de duminică, din Grecia, însă că la mijloc este şi suveranitatea altor 18 state UE. Prin acest referendum, mâna lui Tsipras a devenit mai puternică, însă a lăsat mult mai puţin loc de manevră pentru celelalte 18 state Euro.

    Merkel vrea să audă propuneri pe termen lung ale Greciei, înainte să fie de acord cu un împrumut pe termen scurt.

    Justificarea cancelarului Germaniei pentru summitul extins de duminică, cu toţi liderii UE: „Pentru că am considerat că situaţia este atât de periculoasă”.

    Datoria Greciei nu poate fi redusă, pentru că acest lucru este ilegal conform Tratatului UE, spune Merkel.”

    Gandul.

  4. athos says:

    Lucifer

    BNR nu putea plati datorii guvernamentale din rezervele sale sau din depozitele de garantare.

    Memoria oamenilor este scurta, dar anii 2008 inceput de 2009 au semanat premisele unui major dezechilibru bugetar. Eu tin minte limpede cum noua coalitie PDL-PSD a construit bugetul pe o premisa de crestere economica de 8-9%, in conditiile in care DEJA in economia reala falimentele se succedau in lant, creditele bancare inghetau: se spargea bula imobiliara si odata cu ea se contracta masiv creditul in toate sectoarele. Miopie, demagogie, incompetenta, cel mai exploziv cocktail la inceputul lui 2009.

    Reactia guvernului Boc in 2010, incurajata masiv de Basescu, de a taia cheltuieli guvernamentale, a fost in sine absolut corecta. Prost structurata si stangaci aplicata, dar corecta.

    In prezent se prefigureaza incet dar sigur un nou dezechilibru bugetar major. Se voteaza in nestire majorari de alocatii si pensii speciale, in asteptarea alegerilor si justificate stupid sau perfid in baza unor cifre macro pozitive. O mare, mare prostie. Era suficienta relaxarea TVA si eliminarea unor impozite abuzive si idioate, pentru cresterea veniturilor reale ale populatiei. In rest, trebuia prudenta si expectativa, gradul de indatorare al Romaniei este deja relativ ridicat, iar izbcunirea unei noi crize ne va prinde cu pantalonii in vine. Asta va face reversibile masurile bune, dar va mentine alocarile de cheltuieli bugetare angajate, ceea ce ar fi un dezastru…

    • Lucifer says:

      De acord că se prefigurează nu numai dezechilibre bugetare dar şi o înrăutăţire a parametrilor macroeconomici.În disperarea lui de a rămâne cu orice preţ la putere Ponta face tot felul de greşeli.Nu poţi creşte numai consumul fără un plan de investiţii.

  5. mac gregor says:

    mah chestia cu China o sa fie tsunami. Adica io ma uit cu detasare cum se formeaza la orizont un val de 10 cm din campul vizual dar psihologic nu pot reactiona la faptul ca e mai mare ca Himalaya.

    • athos says:

      Tsunami ul de care vorbesti se va sparge local. Iluzia chinezilor cum ca Partidul este mai puternic decat piata se va risipi, insa problema este ca probabil sistemul bancar chinez va incasa si spargerea bulei imobiliare, daca nu vor mai putea rostogoli credite… Sa vedem, este o aterizare asteptata de mult.

  6. athos says:

    “Domnule Tsipras, extremistii Europei va aplauda. V-ati inconjurat cu prietenii gresiti. Nu mai mintiti oamenii, taierea datoriei nu va afecta bancherii, va lovi in asistente medicale din Slovacia si in functionari publici din Finlanda”

    Eurodeputatul Manfred Weber.

    Pentru cei care mai au timp si chef de adevar, in acesti termeni se prezinta lucrurile.

    Este o tragedie ca Guvernul grec si Syriza nu au de fapt nici un plan. Personal, sunt ABSOLUT convins ca nu au nici o idee acum despre cum ar putea fi structurat un astfel de plan. Tsiparis incepe sa inteleaga care ii sunt alternativele, nu pentru ca asa vrea UE, ci pentru ca timpul nu mai are rabdare. De luni de zile face dansing, braveaza, minte pe toata lumea, dar nu lucreaza. Cred ca a crezut tot timpul ca va face UE un plan pentru el, care va tine pana la urma cont de faptul ca Grecia pur si simplu nu va plati. Abia acum realizeaza ca un asa plan nu se poate face, si ca in aceasta alternativa singura iesire chiar se cheama … Grexit. Care este un cosmar pentru el, pentru Grecia, intrucat este echivalentul unui exil, al aruncarii in nesiguranta si irelevanta. Abia acum intelege ca Grecia si Europa are nevoie ca ei, grecii, sa conceapa un plan realist, daca vor sa ramana alaturi de cei care le-au oferit sa fie parte la un proiect generos, in care viitorul urma sa fie altul decat trecutul violent, dictatorial, fratricid, pe care abia il traversasera.

    Dar Tsiparis stie la fel de bine ca el si Syriza nu vor putea concepe un astfel de plan…Desi acum, cel putin el, poate ca ar vrea.

    • Isabel.A says:

      Vaaai draga Athos… din ce perspectiva moralizatoare prezinti lucrurile:) 1. Un Grexit e mai bun decat o ramanare in euro pentru Grecia pe termen lung( pe termen scurt va fi dureros). 2. Pentru UE si euro va fi taman invers: destul de soft la inceput- asta in cazul in care turbulentele de pe pietele asiatice se vor linisti- si nasol pe termen lung( neuro nu va mai fiuniune monetara ireversibila cum au prezentat-o un toata ‘narrative’ pana acum- asa am invatat inclusiv eu la un master pe aici- ci doar un peg). 3. Cum s-ar putea ça turbulentele asiatice sa fie f mari cred ça ‘UIE’ va rezolva problèma oricum cu sau fara planul de masuri care va fi trimis maine de Atena. PS: Criza greaca vine dupa o lunga stare a mea de fed-up legata de modul de functionare a institutiilor europene; de aplicarea fara scenarii previzionale a unui soi de ortodoxism de gandire neoliberala ‘pure et dure’ ; de modul cum Germania si-a facut ça scop acapararea a cat mai multa influenta in UE ( institutii si decision-making process) etc. Am fost euro-entuziasta; acum sunt aproape euro-sceptica.

    • Isabel.A says:

      Dar de unde stii tu EXACT ça guvernul ‘minte; danseaza; si nu a facut nimic’? Ai asistat la negocierile din cadrul eurogrupului si/ sau la cele din cadrul Troicii? Ai avut tu ACCES la ofertele( au fost mai multe) prezentate de guvernul grec?:)

  7. Isabel.A says:

    Si ceea ce nu iei tu in discutie absolut DELOC draga Athos in toate referirile tale la cat de irespinsabili sunt grecii de 5 ani incoace( nu uita totusi ça Syriza e doar de 5 luni la putere) sunt urmatoarele elemente: 1. Faptul ça euro este o moneda ce creeaza premize mari ça tarile ne compétitive economic sa isi adancesca problemele structurale; 2. Faptul ça euro a fost ‘vandut’ ça o minciuna: uniune economica si monetara; uniunea economica e o gluma; iar uniune monetara fara fiscala e iarasi o gluma; 3. Faptul ça s-a atras atentia inca de la crearea minedei( inainte de fapt) de carte economisti reputati (le Barry Eisengreen) ça in cazul unei recesiuni sau mai rau la unei crize euro nu va face fata. Daca nu pui in context ce se intampla acum opiniile tale risca sa fie discursuri moralizatoare. PS: De ce nu ai luat in analiza MACAR: structura economica net DIFERITA- in termeni de di-ver-si-fi-care( f importanta); capacitatea de a crea plus valoare; structura relatiilor commerciale ale Irlandei respectiv Greciei? Recuperarea economica a unei tari depinde de mult mai mult decat de taierea unor cheltuieli.

  8. Radu Humor says:

    Cu un aspect de fuhrer, „stangistul” Guy Verhofstadt l-a bestelit pe Tsipras, strecurand ceea ce ii deranjeaza pe corectii politic:

    „Trebuie să tăiaţi din sectorul public. Da, ştiu, e dificil pentru cei de stânga, dar trebuie făcut.

    Domnule Tsipras trebuie să transformaţi băncile de stat în private, trebuie să deschideţi pieţele pentru tineri.

    Nu aveţi legislaţie, puneţi una pe masă!

    Şi, în final, să propunem să punem capăt privilegiilor din ţara dumneavoastră: privilegiile proprietarilor de bărci, ale militarilor, ale Biserticii Ortodoxe, ale insulelor greceşti şi să nu uităm de cele ale partidelor politice. Ce vă cer este să puneţi totul cap la cap şi să le puneţi pe masa negocierilor şi noi vom fi gata să găsim o soluţie pentru aceste probleme. ”

    (http://m.adevarul.ro/international/europa/livetext-cearta-parlamentul-european-criza-grecia-tsipras-lovit-partile-1_559cf7c9f5eaafab2c5c5165/index.html)

    S-au dat de gol ! Câtă nesimţire !?
    Să ceri tu, un neica nimeni, unui popor să renunţe la privilegii, când tu şi toată şleahta ta, beneficiezi de nişte privilegii nesimţite, pentru care nu faci absolut nimic, în afara/ decât o politică, şi aia cămătărească, întâlnită doar la cei care împrumută cu dobânzi neruşinate şi obţin apoi prin şantaj bogăţii care-i lasă pe fraieri în fundul gol ?! :mrgreen:

    P.S. Acuma vedeţi ce acte de trădare naţională impun ăştia supuşilor din noua uniune sovietică !
    Din păcate, noi n-am avut parte de conducători patrioţi, tot ce le cer acum şacalii ăştia lui Tzipras şi Varoufakis, ai noştri au executat de mult !

  9. athos says:

    Isabel

    Nu EURO este de vina pentru ce s-a intamplat in Grecia, chiar daca Uniunea Monetara este un proiect cu hibe. Cat despre atrasul atentiei, ce sa mai zic …

    Daca ramanem cu capul pe umeri, ne amintim ca francul, lira, pesetas, sa nu mai vorbim de drahma, erau monede inflationiste, al caror curs marturisea singur despre cum isi acopereau guvernele acestor tari gaurile: cu tiparnita. Marca germana era referinta in Europa, era stabila, mai stabila ca oricare alta moneda din actuala Uniune Europeana, inclusiv Lira Sterlina. Economia germana nu este puternica datorita EURO, ea a fost puternica si inainte, dupa cum disciplina bugetara a Germaniei a ramas neegalata, si asta in ciuda “digerarii” RDG.

    Guvernele Greciei au fost in permanenta iresponsabile, nu in ultimii 5 ani.

    Politici neoliberale in Europa, de vina pentru nu stiu ce? Asta este deja limbaj de lemn.

    Si daca citeai cu atentie, eu chiar am subliniat ca Grecia si Irlanda se aflau in situatii complet diferite in 2008, si ca ceea ce ar fi trebuit sa faca Grecia a fost cu totul altceva decat a facut Irlanda.

    Problema Greciei este cea care a fost dintotdeauna, amplificata de faptul ca apartenenta la UE a mascat-o oarecum: coruptie, sindicalism de cea mai primitiva factura, incapacitate administrativa. Mie imi place Grecia foarte mult, dar problemele ei sunt ale ei, nu ale UE. UE le-a importat, ca si pe ale noastre. Cu speranta ca mecanismele proprii le va rezolva.

    Vezi tu, proiectul european este despre libertate, multiculturalism, egalizare a diferentelor economice majore prin subscrierea la niste standarde comune, transfer de know how comunitar si fonduri financiare, etc. A devenit mult mai birocratic si centralizat decat l-ar fi dorit multi, dar exista destui care il vor si mai birocratic, atunci cand cer o uniune fiscala, adica si mai mult centralism, vazand in absenta acestei uniuni cauzele unor situatii ca in Grecia. Si ce s-ar intampla in cazul unei astfe de uniuni? Venea fiscul german sa faca ordine in Grecia? Alte tipete…

    Nimic nu este ireversibil pe lumea asta, este suficient sa citesti 20 de pagini de istorie si oricine se poate convinge de temporalitatea a orice. Cu atat mai mult o asociatie rezista atat de mult cat membri ei coaguleaza in jurul a ceva, nu pentru ca scrie undeva in regulament ca nu se poate desface. Dar eu cred ca cei care au de pierdut azi, daca pleaca, sunt grecii, nu asociatia, chiar daca si aceasta va fi afectata. Si mai cred ca nu prea mai au multe sanse sa ramana, intrucat modul in care s-au comportat in aceasta asociatie a incalcat ceea ce s-au angajat sa faca, prea tare si prea mult timp. Este inutil sa caute vinovati in afara, asta este pentru discursul de partid si pentru fraierii de alegatori care oricum nu au ceva mai bun de facut decat sa se consoleze cu astfel de discursuri. Daca vor.

    • Isabel.A says:

      1. Proiectul euro nu ca are hibe, ci, in forma actuala este DISFUNCTIONAL. Acesta este diagnosticul/ evaluarea, cum vrei sa ii spunem, pre-ci-sa. Vrei sa discutam pe subiect?
      2. Uniunea fiscala NU inseamna mai mult centralism in sensul de mai multa birocratie, ci ar extinde cedarea suveranitatii statelor si in aria fiscala. Este insa foarte greu de realizat, aproape imposibil, dintr-un miriad de motive.
      3. In istoria economica-ca tot mai trimis la istorie-nu exista nici un exemplu de uniune monetara de succes fara uniune fiscala. Daca nu poti avea uniune monetara SI fiscala, atunci limiteaza-te la uniune vamala si piata comuna, proiectul initial al UE.
      4. Proiectul euro a pus carul inaintea boilor: s-a considerat, intr-un soi de gandire economica determinista, ca euro va atrage automat aproape si uniunea politica a/in cadrul UE, chiar si in conditiile in care a fost conceput: un organism care, sa ma exprim plastic, are doar o mana si un picior.
      5. Scapi din vedere ca bail out-ul Greciei supervizat de Troika a insemnat de fapt bail outul bancilor care imprumutasera statul grec; costul acestui bail out a fost transferat contribuabilului grec. In capitalismul adevarat si NU in neoliberalismul despre care imi spui ca il evoc in registrul limbii de lemn, exista responsabilitatea atat a debitorului, cat si a creditorului. De ce bancile nu au fost lasate sa isi asume responsabilitatea pentru actiunile lor economice si au trebuit bail out-ate 🙂 cu banii contribuabililor europeni, y compris ai celor greci ??? A dat cineva inapoi macar bonusurile alea astronomioce obtinute pe “performante”?-perfomanta de a da credite nesustenabile inclusiv.
      6. Astazi, Donald Tusk, presedintele Consiliului European, care e un “hard-liner” in ceea ce priveste austeritatea, a spus ca datoria Greciei trebuie sa fie una sustenabila; adica exact ce spun negociatorii marxisti ai Syrizei de 5 luni si ceea ce refuza cu incapatanare Germania. In sfarsit, o mica trezire la realitate.
      7. Daca Tsipras & co sunt iresponsabili, atunci partidele alea “traditionale”, “europene”, care au fost campioni ai furaciunilor si ai coruptiei, cum sunt?
      As mai continua, dar am ceva de scris.

      PS: Off topic un pic: Un partid marxist ca Syriza a reusit sa atraga si sa implice politic multi oameni bine pregatiti in randurile sale: Varoufakis, Tsakalotos (un cetatean al lumii, nascut in Olanda, educat la Oxford), Tsoukalas (profesor universitar, un nume referinte in sociologie la nivel european) etc. Cred ca si asta e o dovada de iresponsabilitate; trebuiau sa aibe si ei niste plagiatori gen Ponta, Olguta Vasilescu, sau indivizi cu instructie precara gen Vanghelie, Mazare, Oprisan, Dragnea, Zgonea, samd.

  10. athos says:

    Isabel

    dovada ca Tsiparis danseaza

    Tsiparis danseaza

    • Isabel.A says:

      Articolul e tendentios, prezinta lucrurile doar dintr-un singur punct de vedere. Discursul lui Tsipras a fost in linia obisnuita? Cat despre Verhofstadt, trebuia sa spuna mai intai daca are interese in privatizarea unei companii grecesti de utilitati, asa cum unele informatii o arata, da? In plus, daca citesti editorialul sau din The Guardian de astazi, are o pozitie usor… schimbata 🙂 : militeaza si el pentru o datorie sustenabila a Greciei.

      • Isabel.A says:

        edit: Discursul lui Tsipras a fost in linia obisnuita, fara semn de intrebare.
        PS: Daca vrei sa te informezi despre criza din Grecia, EVITA presa romana: e complet pe dinafara si plina de clisee, fara nici o exagerare.

  11. athos says:

    “Yesterday an event of major political importance happened,” Tsipras said. “The IMF published a report on Greece’s economy which is a great vindication for the Greek government as it confirms the obvious – that Greek debt is not sustainable.”

    Am vrut sa spun cate ceva despre asta acum cateva zile, dar m-am luat cu treaba si am uitat. Azi insa, mi-am adus aminte ca atunci cand am citit, am avut senzatia bizara ca putea foarte bine sa fi fost un citat din Ponta, alt farseur, care anunta tot felul de evenimente negre numind-le “victorii”.

    Ce naiba de victorie este aia in care mai constata cineva ca esti falit, m-am gandit? Apoi am zis sa citesc totusi raportul, pentru a intelege mai bine ce a vrut sa spuna Tsiparis. Iata sumarul acestui raport:

    ” Summary:
    At the last review in May 2014, Greece’s public debt was assessed to be getting back on a path toward sustainability, though it remained highly vulnerable to shocks. By late summer 2014, with interest rates having declined further, it appeared that no further debt relief would have been needed under the November 2012 framework, if the program were to have been implemented as agreed. But significant changes in policies since then—not least, lower primary surpluses and a weak reform effort that will weigh on growth and privatization—are leading to substantial new financing needs. Coming on top of the very high existing debt, these new financing needs render the debt dynamics unsustainable. This conclusion holds whether one examines the stock of debt under the November 2012 framework or switches the focus to debt servicing or gross financing needs. To ensure that debt is sustainable with high probability, Greek policies will need to come back on track but also, at a minimum, the maturities of existing European loans will need to be extended significantly while new European financing to meet financing needs over the coming years will need to be provided on similar concessional terms. But if the package of reforms under consideration is weakened further—in particular, through a further lowering of primary surplus targets and even weaker structural reforms—haircuts on debt will become necessary.”

    Pe scurt: conform raportului, politicile guvernului Tsiparis au dus la micsorarea suprplusului bugetar primar si la devierea de la structura functionala din 2012, iar fara revenirea la cursul initial si implementarea hotarata a unui pachet de reforme, intr-adevar datoria devine nesustenabila si un nou haircut, inevitabil.

    Asta da victorie. Ne-a iesit, am devenit insolvabili, doar pentru asta am fost alesi. Acum am inteles si eu.

    Ce nu inteleg insa, de ce mai cere bani atunci?

    • Isabel.A says:

      Esti sigur ca ai citit raportul cu atentie?
      “Coming on top of the very high existing debt, these new financing needs render the debt dynamics unsustainable”
      si
      “To ensure that debt is sustainable with high probability, Greek policies will need to come back on track but also, at a minimum, the maturities of existing European loans will need to be extended significantly while new European financing to meet financing needs over the coming years will need to be provided on similar concessional terms”

      Unde spune ca s-a ajuns aici datorita politicilor Syrizei, la putre de 5 luni si jumatate?!!

      • athos says:

        Aici:

        By late summer 2014, with interest rates having declined further, it appeared that no further debt relief would have been needed under the November 2012 framework, if the program were to have been implemented as agreed. But significant changes in policies since then—not least, lower primary surpluses and a weak reform effort that will weigh on growth and privatization—are leading to substantial new financing needs.

        In vara lui 2014, lucururile pareau pe drumul cel bun, dar schimbarile de dupa …

        • Isabel.A says:

          Este “limbaj de lemn” :), FMI nu putea sa spuna, din considerente politico-strategice, DOAR ca datoria e nesustenabila si ca orice plan de masuri, oricat de genial, nu o poate acoperi. “Lower primary surpluses” pot sa fie descrescatoare si pentru ca economia era/ este deja sufocata si in very bad shape: cat surplus sa ai cand ai somaj ametitor in randul tinerilor (60 la suta), 25 la suta rata oficiala de somaj (unele statistici dau 30 la suta chiar)? Asta arata ca ai probleme structurale economice enorme ( care pot fi rezolvate doar de la termen mediu in sus) si nu doar probleme de colectare a taxelor. Iar “weak reform”, nu arata cu degetul direct pe Syriza, care, repet, e la guvernare doar de 5 luni si jumatate. Totusi, rationalitatea ne arata ca reformele, o data implementate, au nevoie de un timp anume pentru a produce efecte. Raportul o scalda: spune “since summer 2014”, nu spune ca starea actuala dateaza din “February 2015” (actualul guvern a fost investit undeva pe 28 ianuarie daca nu ma insel).
          FMI a vrut sa arate prin acest raport mai ales ca datoria e nesustenabila; in acelasi timp, pentru ca nu putea sa ii dea prea multa munitie Syrizei, a venit si cu precizari din astea “late summer 2014”, “significant change in policies since THEN “(adica vara lui 2014, nu? 🙂 )

          • athos says:

            Nu e asa. Primary surplus reprezinta surplusul bugetar primar/operational, inainte de cheltuielile financiare si alte obligatii pasagere.
            Este interesant ca ignori documentul literal si preferi interpretarea lui.

            Afirmatia mea legata de acest document este ca FMI face o fotografie si nu un rationament de fond, subliniind ca pana la urma, chestiunea sustenabilitatii este una conjuncturala.

            Eu inteleg confuzia voita a lui Tsiparis de a interpreta aceasta incapacitate de plata potentiala identificata de FMI drept o calitate a guvernului Syriza, un soi de ciudat titlu de mandrie . Dar, daca nu l-am exprima in jargon politicianist, ci intr-un argou ordinar, ar trebui sa sune asa:

            “Ha, ha, nu v-am spus eu ca suntem niste nenorociti de faliti? Uite, spun si ei!”

            • Isabel.A says:

              Sigur ca da, numai ca omiti tu-amanunt ne-esential evident- 🙂 este ca primary surplus exclude dobanzile platite la datoria statului. Acelea oare din ce s-or plati? Si intr-adevar, ele, mai ales in cazul Greciei, nu contribuie deloc la deficitul bugetar, ba din contra, il diminueaza. Dar cat o fi ratio interesele dobanzilor/bugetul Greciei? Asta nu mai spune FMI, nici macar “literal”.

    • Isabel.A says:

      Astia de la Hotnews inca nu s-au trezit ca ordinul pe unitate e acum: un pic mai “soft” cu Grecia, va rugam. In alta ordine de idei, presa din Grecia e foarte mogulizata si ea; nu ma hazardez sa fac o comparatie si sa spun ca la nivelul din Ro, dar au si ei Ghitii si Voiculestii lor. Si daca chiar a fost asa, si cea ce li se reproseaza jurnalistilor in cauza chiar e real? Am uitat experientele din campania din noiembrie 2014? Cate incalacri a facut Antena 3? Dar Ghita TV?

  12. Radu Humor says:

    Mare jeg eşti Porthos !
    Nu meriţi pic de compasiune … Şi când mă gândesc că am fost singurul care m-am luptat pentru tine cu cei de la Han . Mi se părea, în naivitatea mea, că nu eşti atât de lipsit de caracter, dar ei te cunoşteau mai bine ce poţi !
    Îmi pare rău de Ghiţă, că se lasă dus de nas atât de uşor de unul ca tine !
    Când eşti mediocru, te ţii cu dinţii de ce-ţi dictează ceilalţi !
    Te du ! 😉

  13. athos says:

    Isabel

    probabil ca exista un motiv pentru care dintr-o data si UE si toata lumea iti pute in raport cu Tsiparis. Dar acela nu este obiectivitatea.

    • Isabel.A says:

      Genial comentariu, foarte profund 🙂 Daca atat ai inteles…. ce sa spun, no comment din partea mea. Daca a discuta critic, cu pros and cons cum se spune, a pune lucrurile in context, inseamna ca, virgula, cuiva ii “pute” ceva sau e lipsit de obiectivitate, atunci asa sa fie, caci orice incercare de a contrazice judecata de valoare de mai sus chiar nu face sens. Daca ai contra-argumente la chestiunile ridicate de mine putem discuta oricand cu mare placere, daca faci judecati de valoare gen “imi pute” si ca sunt lipsita de obiectivitate, atunci vin si spun ca imi insusesc aceaste etichete, mai ales cand interlocutorul meu prefera sa le utilizeze in loc si in loc de contra-argumente, si de concluzie. Deci, ca sa sumarizez, contra-argumentele tale, si concluzia a tot ceea ce am discutat este ca “imi pute UE in raport cu Syriza” si ca sunt “lipsita de obiectiviate”. Asa sa fie 🙂

      • athos says:

        Am mai intalnit asta inainte. Discutia despre principii este foarte buna, dar se blocheaza cand este vorba despre anumite persoane. Nu este in loc de argument in cadrul discutiilor avute, am cautat sa-ti raspund punctual, este doar o observatie si nu cred ca este lipsita de fundament, chiar daca se bazeaza in principal pe impresie.

        • Isabel.A says:

          “Nu este in loc de argument in cadrul discutiilor avute, am cautat sa-ti raspund punctual, este doar o observatie si nu cred ca este lipsita de fundament, chiar daca se bazeaza in principal pe impresie”.

          esti sigur? 🙂 vrei sa enumer lipsa contra-argumentelor tale in la nenumerate chestiuni?: disfunctionalitatea euro ; ne-asumarea responsabilitatii creditorilor-banci si pasarea responsabilitatii catre contribuabil; nepasarea Comisiei ani de zile, care a girat imprumuturile facute de politicienii corupti din Grecia prin nesupravegherea deficitului; samd
          Dar e bine ca ai totusi o “impresie”:)

      • Isabel.A says:

        Reformulez, pentru ca am scris repede: contra-argumentele, dar si cocnluzia la un loc, sunt ca …. (alea doua) 🙂
        PS: O mare parte din ceea ce fac, profesional vorbind, este sa pun in context si sa caut semnificatii dincolo de ceea ce se vede/spune oficial. Chiar nu vreau sa incep sa imi insir “credentials”-urile pe aici (din multe motive), dar nimeni nu mi-a spus ca sunt lipsita de obiectivitate sau ca imi pute ceva , in activitatea (mare parte lucrativa) de a intelege semnificatia larga a unor lucruri/evenimente. Daca discuti in termeni de pros and cons, nu inseamna ca trebuie sa iti insusesti opinia celuilalt, ci doar ca exista o sansa mai mare sa intelegi un anumit fenomen, proces, situatie, etc. Daca as fi rautaciaoasa, as spune ca, virgula, cultura sociala din Romania e inca bazata pe inghitirea pe nemestecate a unor certitudini (multe adoptate dupa ureche, fara analiza) ; dar cum nu sunt, repet ce am spus mai inainte: sunt lipsita de obiectivitate si imi pute UE in raport cu Syriza.
        PPS: Ai vazut scrisoarea pe care au scris-o recent niste economisti foarte diferiti ca orientare (nu doar “socialisti” ca Stieglitz si Picketty) referitoare la criza din Grecia? Si ei sunt lipsiti de obiectivitate si le pute si lor 🙂

  14. Isabel.A says:

    Si o ultima opinie a unei persoane lipsite de obiectivitate si careia ii pute UE:criza greceasca nu este doar despre Grecia, ci si despre UE. A rezolva aceasta criza nu se poate face independent si in afara re-gandirii re-inventarii proiectului numit UE. Cine reduce totul la clisee gen “sa taie(sic!) cheltuielile” , “Tsipras & co sunt iresponsabili” nu face decat sa perpetueze acelasi reductionism determinist care a stat la baza tutror “solutiilor” adoptate pana acum in cazul crizei Greciei. Economia, la baza, este o stiinta sociala; a fost pervertita de modelizare matematica in ultimii 20-25 de ani si abordata in termenii determinismului evocat mai sus.
    In sprijinul ideii de mai sus, un editorial superb care doar ce a fost publicat al unui Brit, un stralucit profesor, Timothy Garton Ash; recomand lectura lui (ca si a scrisoarii din iunie a celor 26 de economisti, de care facut vorbire intr-un comentariu precedent), subliniaza chestiuni fundamentale:

    http://www.theguardian.com/commentisfree/2015/jul/09/28-versions-europe-eurozone-grexit

    PS:Poate cineva, dintre persoanele cu un inalt grad de obiectivitate, evident, cum ar putea functiona uniunea monetara in cazul SUA, in exact aceleasi conditii in care a fost construita “uniunea monetara” eurppeana?
    PPS: S-a gandit cineva macar ca un Grexit din zona euro nu s-ar putea face fara restrictii legate de circulatia de capital (restrictii chiar insemnate la inceput) pe termen scurt, chiar mediu? Si ca aceste restrictii ar insemna de fapt incalcarea drepului primar al UE (primary law), incompatibile cu calitatea de membru al UE?
    Mai am intrebari, dar nu le mai pun, caci din partea unei persoane neobiective si careia ii pute, sunt redundante 🙂 Acestea fiind spuse, iau si o pauza in a comenta pe aici (generata nu de motive de suparare, ci de IMPRESIA 🙂 , ca sa fiu in acelasi registru lexicalo-stilistic, de futilitate a demersului).

    • athos says:

      Isabel

      Am sa incerc sa-ti raspund pe larg in scurt timp, legat de opinia mea fata de moneda unica si de UE.

      Pana atunci: si aici discutia a deviat usor-usor de la problemele Greciei catre cele ale UE. Reale in sensul aratat de tine sau nu, cred ca totusi e evident ca UE nu a reprezentat cauza indatorarii excesive a Greciei, ci a facut-o doar posibila. Este la fel de evident ca, precum Romania mai tarziu, Grecia nu indeplinea criteriile de aderare la acel moment si ca a fost o decizie geo-politica, nu una in spiritul initial al UE. Deci, cum spuneam mai sus, UE a importat probleme odata cu aceasta aderare. Dar asta nu face UE vinovata de comportamentul iresponsabil al guvernelor elen, (sau roman), ci reprezinta eventual o sarcina nemeritata pusa pe umerii contribuabililor din alte tari membre ale UE, scotand in evidenta nu atat neviabilitatea proiectului european, asa cum a fost conceput, ci a devierilor de parcurs care, (si aici sunt de acord cu tine 100%), solicita de urgenta o redefinire a acestui proiect.

      Si inca o rugaminte: daca vrei sa repeti, ceva mai clar si structurat, afirmatia legata de restrictiile de miscare de capital in caz de Grexit, pare interesant. 🙂

  15. mac gregor says:

    Isabel, foarte interesanta pledoaria ta contra zonei euro etc care face rau Greciei. Insa Tsipras a fost cel mai pro eurozone dintre toti. Curios, nu-i asa?.

  16. Radu Humor says:

    http://www.realitatea.net/social-democrat-german_1742760.html
    Sper ca Anglia să nu pună botul la rugămintea parşivă a Germaniei, care se vede părăsită pe rând de aliaţi precum Franţa, Italia, Spania, Portugalia, Grecia şi în curând Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, chiar şi România, unde Johannis nu poate reprezenta o garanţie serioasă pentru continuarea dansului european. Născută moartă, noua uniune de sorginte sovietică, clocită de aceleaşi minţi, ce în locul lui Dumnezeu, au pus Banul la originea acestei făcături iudeo masonice, o adunătură birocratică s-a dovedit că mai mult încurcă decât ajută la dezvoltarea nivelului de trai în Europa !
    Dar, poate că nici nu a fost ăsta sensul şi scopul creerii artificiale a acestui colos cu picioare de lut ?!
    E drept că pentru o mână de şacali politici de toate culorile, dar cei mai mulţi de o singură etnie ce îmbracă naţionalităţi multiple, pentru a deruta şi mai mult popoarele, această făcătură birocratică este o adevărată vacă de muls !
    O paştem şi o îngrijim toţi şi o mulg doar ei !
    Unde s-au mai pomenit asemenea câştiguri şi privilegii fabuloase, fără să produci măcar un ac ( mi-am adus aminte: în sistemul financiar mondial, unde camăta a căpătat o existenţă legală 😉 ) ?!
    Dar, poate că nici nu a fost ăsta sensul şi scopul creerii artificiale a acestui colos cu picioare de lut ?!

  17. mac gregor says:

    Mi se pare deosebit ca propunerea greceasca de iesire din impas este identica cu cea respinsa cu ura la referendum.

    Beton.

    Si ca au avut nevoie de contabili trimisi de Hollande ca sa compuna altceva decat discursuri populiste.

    De doua ori beton.

  18. athos says:

    Eu nu cred ca povestea greaca s-a incheiat. Pentru ca nu cred ca Grecia poate plati, nu va exista abordarea interna necesara.

    Syriza a facut o enorma greseala, evaluand chestiunea politicianist, fara nici o strategie clara. Ceea ce a dus si la numeroase greseli tactice. Au crezut atat de mult in faptul ca Europa nu-i va lasa sa cada de frica propriilor probleme, si ca se vor inmuia la cererea lor de reducere a datoriei, incat probabil ca n-au mai considerat necesar sa faca un plan elaborat, multumindu-se cu abordare de gherila.

    Iata care cred eu ca sunt principalele greseli:

    1. In primul rand, nu au luat in considerare cu seriozitate iesirea din zona EURO, ci doar varianta ramanerii, dar cu datoria redusa. Un nou haircut insa, tinand cont de cine sunt actualii creditori, este foarte dificil cu Grecia in zona EURO.
    2. In al doilea rand, au ales tragerea de timp, incercand sa forteze mana Eurogrupului pentru a imbunatati oferta catre ei, convinsi ca se va crea o presiune in acest sens. De fapt, aceasta a dat timp suficient de analiza pentru a evalua urmarile iesirii Greciei; probabl ca cineva a calculat ca o eventuala panica bancara poate fi potolita cu costuri mai mici decat presupune bailout-ul Greciei. In plus, a permis evaluarea faptului ca Guvernul grec nu are de fapt un plan, ci ca blufeaza.
    3. In al treilea rand, au pus in mare pericol economia greaca, riscand nesabuit o criza prelungita de lichiditate, (pe deasupra in plin sezon turistic), care ar putea afecta profund Grecia in viitorul apropiat

    Rezultatul referendumului arata ca populatia greaca ar fi acceptat o iesire din zona EURO, si ca ar fi meritat un plan bine structurat in legatura cu asta. Din nou, lipsa de unitate si superficialitatea au fost insa preponderente in politica greaca, iar avantajele birocratiei au contat mai mult.

  19. mac gregor says:

    🙂

    „Am avut un cuplu de nemţi care a urcat într-un mijloc de transport în comun şi a refuzat să plătească bilet pentru că <>”

  20. mac gregor says:

    “oricum le-am dat suficienţi bani grecilor,”

  21. Radu Humor says:

    Nu i-am iubit şi respectat niciodată atât de mult pe greci, ca acum !



    Sper ca la fel ca-n ultimul clip, gestul de demnitate a Greciei să-i facă şi pe ceilalţi captivi într-un sistem sufocat de birocraţie, discriminare, autoritarism şi corupţie, pompos denumit Uniune Europeană, să intre în joc ( mai bine zis, să iasă din el !), lăsându-i în plata Domnului pe cei ce dacă n-au o Ţară a lor, vor să-şi tragă una de jumătate de miliard de cetăţeni, din care marea majoritate slugi sau vechili pe moşii naţionale dobândite prin jaf, minciună şi înşelăciune şi stăpânite de nişte escroci a căror ocupaţie de bază este cămătăria !
    Sper ca după greci să se deştepte spaniolii, italienii, portughezii şi de ce nu şi noi românii !
    Că s-o fi auzit până la urmă îndemnul Imnului Naţional :
    Deşteaptă-te române, din somnul cel de moarte,
    în care te-adânciră, barbarii de tirani….

  22. pierre says:

    Pana la urma grecii, mandrii greci , au capitulat . Au inghitit nu numai primele masuri propuse de Eurogrup, cele considerate ” umilitoare ” de catre Tsipras, ba chiar si cu un supliment : crearea unui fond de garantare in valoare de 50 miliarde eur, cu asset-uri grecesti care sa poata fi eventual valorificate si executate de catre creditori in caz de neplata. Ceea ce au realizat cei 2 iresponsabili , Tsipras si Varoufakis , cu mascarada lor de ” democratie ” , a fost sa-si torpileze si ultima farama de credibilitate. Daca pana acum banii au venit pe vorbe, promisiuni si hartii, acum Grecia a pus pe masa si niscaiva garantii materiale. Exact ca orice amarat care isi pun gaj casa in care locuieste pentru a primi un credit bancar.
    Ceea ce nu inteleg eu este insa altceva : zglobiii conducatori actuali ai Greciei au convocat un referendum, s-au batut cu pumnul in piept scandand lozinci despre democratie si vointa poporului, iar la nici o saptamana de la referendum, au calcat in picioare vointa grecilor care au cerut in majoritatea lor respingerea masurilor de austeritate cerute de creditori.. De ce l-au mai facut, atunci ? Ce hal de democratie mai e si asta ? Si Parlamentul grec, cum poate el aproba noul plan de masuri cand el contravine flagrant votului popular din 5 iulie ? Ceva e putred in Grecia…

    • pierre says:

      PS : oare la ce ” gest de demnitate a Greciei ” se refera papagalul asta de Radu Humor ?

      • Radu Humor says:

        Dacă n-ai înţeles de la mine, poate-ai să înţelegi de aici !
        Dacă nu, nu ! 😆 :

        Nu!

        de Eugen Mihăescu

        Sper să mă scuze de acolo, din Cer, tizul meu Eugen Ionescu că am îndrăznit să împrumut titlul. În mijlocul scandalului legat de soarta Greciei, prim-ministrul României s-a decis, pe neaşteptate, să renunţe la programul de reeducare a genunchiului în Turcia şi să revină înţară. Nu cred că dramatismul negocierilor pentru păstrarea integrităţii Euro-uniunii e cauza acestei “precipitări”. Până mai ieri, Ponta era foarte senin, îndepărtând dintr-o fluturare de mână, pe Facebook, orice asemănare dintre soarta Greciei şi situaţia din România. Mă întreb dacă cifrele pe care se bazează siguranţa lui nu sunt cumva minciuni. Şi deficitul declarat de Grecia ani de zile — puţin peste 3% la sută din PIB când a aderat la moneda unică, peste 5% înainte de criza economică — s-a dovedit, în realitate, a fi peste 13%! Cred că domnul Ponta nu a revenit în fruntea Guvernului nici pentru că i s-a făcut ruşine când l-a văzut pe John Kerry, Secretarul Departamentului de Stat al SUA, târându-se în cârje — după multiple fracturi de femur şi de bazin la o vârstă mult mai înaintată — la negocierile privind programul nuclear iranian. Nu, nu cred că ruşinea l-a făcut pe Ponta să vină la serviciu, ci faptul că, dintr-odată, e “la modă” să vii în cârje la şedinţe!

        Doamne! Câtă diferenţă! Alexis Tsipras, mult hulitul prim-ministru grec, a acceptat invitaţia de a lua cuvântul în plenul Parlamentului European, coborând în groapa cu lei, aplaudat şi huiduit în acelaşi timp. Un nou demers democratic după referendumul care i-a întărit mandatul pe care i l-a dat poporul grec. De la început, Tsipras a remarcat că este pentru prima dată când se discută în mod transparent problemele cu care se confruntă negociatorii. În discursul său, a subliniat anomalia care domneşte în instituţiile Uniunii Europene, unde Parlamentul, singurul for ales democratic de cetăţenii europeni, are un rol subaltern mai ales în chestiuni atât de delicate cum este soarta unei ţări membre şi a datoriei sale. În prima rundă de negocieri, totul s-a petrecut în mare secret, singurul lucru care a “transpirat” a fost faptul că “Troica” a înapoiat documentul oficial după ce a corectat cu roşu măsurile pe care intenţiona guvernul grec să le adopte pentru a redresa situaţia economică. Ca pe extemporalul unui elev nedisciplinat! Referitor la această jignire, Tsipras a spus doar că problema Greciei este şi problema Europei şi nu se va putea rezolva decât aplicând principiile pe baza căreia această Uniune s-a născut. Primul principiu ar fi cel al democraţiei; dacă un guvern ales democratic într-un stat membru nu are libertatea să-şi aleagă măsurile pe care să le aplice ca să redreseze economia, ci trebuie să pună în practică doar programele impuse din afară, atunci nu mai este nevoie de alegeri democratice, ci “Troica” să numească un guvernator şi un cabinet de tehnocraţi care vor executa ordinele fără să crâcnească! Ferice de aceastăţară, Grecia, că are asemenea politicieni! Are dreptate Ponta când spune că România nu seamănă cu Grecia! La noi, guvernul rezultat în urma alegerilor democratice aplică măsurile de austeritate impuse de FMI şi Comisie mai ceva ca o slugă!

        A mai spus Tsipras că austeritatea nu poate rezolva problema datoriei. Nu face decât să o agraveze şi nu numai în Grecia, ci peste tot unde a fost aplicată. Că intenţionează să îndrepte măsurile pe care el consideră că trebuie să le adopte către cei care pot suporta greutatea acestei datorii, care au mijloace, nu au suferit până acum, şi nu înspre aceiaşi amărâţi care plătesc întotdeauna oalele sparte, nu numai în Grecia, ci peste tot în Europa. Aici i-au sărit în cap toţi Caţavencii Partidului Popular European văicărind asistentele medicale slovace şi fermierii polonezi pe care “indolentul, neseriosul premier grec” îi condamnă la plată… Oare chiar nu ştiau ei sau Comisia şi Banca Centrală Europeană că sutele de miliarde pe care le împrumută Grecia s-au întors în seifurile băncilor germane şi franceze care, după ce au dat credite mai ceva ca în România, şi-au recuperat pierderile din banii Europei şi apoi au părăsit barca găurită numită Grecia? Nu ştiau nici de tancurile, muniţia şi submarinele second-hand pe care le-au cumpărat guvernele Greciei de cinci ani încoace? Nu a ştiut nimeni nimic şi au continuat să arunce cu sutele de miliarde în această gaură numită datoria greacă! Iar acum, îndârjiţi de ura pe care le-o inspiră acest tânăr zâmbitor, se gândesc să arunce Grecia afară din zona Euro. Eu cred că, dacă vor duce la bun sfârşit această ameninţare, o vor face ca să se descotorosească de Tsipras şi Syriza lui! Cred că le stau în gât ca un os de balenă!

        Sunt curios însă cum vor duce la capăt această ameninţare, repede botezată Grexit! “Troica” este atât de orbită de ură încât nu aude “His Master’s Voice”, care îi şopteşte îndemnându-o să o ia mai încet cu pianul pe scări… Să fi uitat “Troica” moştenirea lui Churchill, sacrificiile pe care le-a făcut Buldogul britanic pentru a smulge Grecia 100% de pe hârtiuţa Tătucului Stalin? Madame Lagarde a lăsat garda mai jos iar FMI a şi întocmit un raport din care reiese că datoria Greciei nu poate fi plătită. Obama înroşeşte telefoanele încercând să o domolească pe doamna Kancelar… Sunt sigur că, după ce au ameninţat Grecia în fel şi chip, europenii vor înghiţi găluşca. Berlinul este primul care ar trebui să-şi amintească de faptul că Germaniei i-a fost redusă cu 60% datoria pe care o avea faţă de aliaţi imediat după cel de al II-lea Război Mondial, după tot prăpădul pe care l-a făcut în Europa… Ca să nu mai vorbim de planul de ajutorare Marshall de care a profitat… “Tratamentul” care i-a fost aplicat în schimb Greciei de cinci ani şi jumătate încoace, în ciuda austerităţii care a tăiat salariile şi pensiile cu un sfert, nu a făcut decât să crească datoria ţării de la 100 de miliarde la 320 de miliarde de euro…

        E de mirare că guvernul grec a îndrăznit să înfrunte “Troica” şi creditorii când i s-a cerut să continue să strângă şurubul deşi este evident că ţara se prăbuşeşte? Că, în aceste condiţii, nu are cum, nu are cu ce plăti datoria? Este nevoie de măsuri care să relanseze economia pentru ca Grecia să plătească fără să se îndatoreze în continuare. Iar Europa ce face? Europa vrea să dea Grecia afară! De unde? De pe hartă?! Să fi uitat “Troica” şi creditorii de poziţia geografică strategică a Greciei? Se pare că au uitat de tot, orbiţi de furie atunci când echipa de negociatori greci a îndrăznit să-i înfrunte, să-i numească terorişti şi şantajişti. Şi nu sunt? Nu am simţit şi noi, românii, pe pielea noastră presiunile Europei când am decis să facem referendumuri ca să debarcăm din funcţie sluga perfectă a străinătăţii, Traian Băsescu, care îşi permite să facă astăzi comentarii în loc să stea la puşcărie, la răcoare?

        Îi numim cu atâta uşurinţă pe greci “puturoşi”, “profitori” şi “nesimţiţi”, când ar trebui să îi invidiem pentru politicieni ca Tsipras, Varufakis şi Tsakalotos care au studiat în Occident, dar n-au devenit slugile străinătăţii, ci vor să-şi servească propriul popor. Când subsolul nostru va fi secătuit şi băncile străine îşi vor pune la adăpost profiturile, vor părăsi cu toţii România — aşa cum au făcut în Grecia — lăsând în urmă defrişări, pământ otrăvit şi o naţiune înglodată în datorii. Şi nu va exista un partid sau politicieni care să ştie cum să salveze ţara! Sau poate vom fi norocoşi, NATO va mai avea nevoie de un cap de pod în coasta Rusiei şi atunci va învesti un guvernator şi un guvern de tehnocraţi ca să facă ordine, să ne scape de oligarhi (politicieni) şi de carteluri (partide).
        Aşa că stăm mult mai rău decât Grecia!

        • Radu Humor says:

          Ca să nu oboseşti prea mult :

          Îi numim cu atâta uşurinţă pe greci “puturoşi”, “profitori” şi “nesimţiţi”, când ar trebui să îi invidiem pentru politicieni ca Tsipras, Varufakis şi Tsakalotos care au studiat în Occident, dar n-au devenit slugile străinătăţii, ci vor să-şi servească propriul popor. Când subsolul nostru va fi secătuit şi băncile străine îşi vor pune la adăpost profiturile, vor părăsi cu toţii România — aşa cum au făcut în Grecia — lăsând în urmă defrişări, pământ otrăvit şi o naţiune înglodată în datorii. Şi nu va exista un partid sau politicieni care să ştie cum să salveze ţara!

          • Radu Humor says:

            Sau, mai pe înţelesul tău :
            Demnitatea înseamnă exact opusul a ceea ce faceţi voi pe acest blog, mai ales la acest subiect ! Mă gândesc mai ales la demnitate raportată la neam şi Ţară.
            Dar poate că nu le avem la fel….

  23. athos says:

    Nu va tine drumul, intelegerea asta cu Grecia, dar daca intra in ea, va fi un dezastru cand se va ajunge la evidenta nerespectarii ei.

    Este tributul platit unui discurs politic fara acoperire si al unor actiuni fara strategie clara din partea Syriza.

    In aceste moment, salvarea Greciei are mai putin de-a face cu mentinerea unitatii europene, cat cu securizarea creditorilor.
    Daca intr-adevar Grecia chiar crede ca poate implementa acel program de reforme, ar trebui sa respinga planul Uniunii, sa iasa din UE, sa-si restructureze datoria din aceasta pozitie, sa-si privatizeze bancile pentru recapitalizare, sa-si creeze moneda. Pentru ca ceea ce-i trebuie Greciei, inainte de orice, sunt finante bugetare echilibrate, iar pentru asta cea mai simpla cale este cea a monedei proprii.

  24. d'Artagnan says:

    Uite si un bou grec:
    “Rena Dourou, care este şi unul din liderii Syriza. a făcut o declaraţie într-un interviu acordat în urmă cu patru zile pentru Der Spiegel.

    “Nu vom găsi o soluţie, în cazul în care planul conceput pentru ţara mea vizează excluderea Greciei, precum şi tăierea salariilor şi pensiilor la nivelul din Croaţia şi alte ţări balcanice. Nu poţi păstra România şi Bulgaria în Uniunea Europeană şi să te angajezi în negocieri de aderare cu Turcia, în timp ce forţezi Grecia să părăsească familia europeană”, a declarat Dourou, în interviul pentru Der Spiegel.”

    Ce treaba are Zona Euro cu familia europeana?!

    • athos says:

      In 2000, nivelul unui salariu bun in Grecia era de vreo 600 USD, (deja dublat fata de 10 ani inainte), in sectorul public undeva usor mai jos. Inca nu se gandea in EURO.
      Acest nivel era semnificativ mai putin decat in Slovenia, de exemplu. Astazi salariul mediu in sectorul public grec este de peste 2000 EUR, un nivel extrem de ridicat. In aceeasi vreme, cresterea productivitatii in Grecia in raport cu acel an 2000 nu este nici pe departe atat de importanta.

      Intreaga disputa este despre aceasta nejutificata si nejustificabila prosperitate, a carei principala sursa a constituit-o creditul. Cinstit ar fi ca intreaga sarcina sa cada asupra bugetului, si atunci s-ar chema austeritate si ar functiona. In loc de asta, este transferata in mare masura sectorului economic privat si consumului, prin taxe si impozite, este denumita in mod impropriu austeritate cand este de fapt spoliere si provoaca recesiune, si bineinteles ca toata lumea se plange ca nu e buna si nu are efect.

    • Radu Humor says:

      Dae tu eşti întreg la cap ?
      Cum să pui o asemenea întrebare :
      Ce treaba are Zona Euro cu familia europeana?!
      ??????????????

  25. Radu Humor says:

    Fondul american de investiții JC Flowers este în negocieri avansate pentru achiziția Carpatica. Axxess Capital a renunțat la banca din Sibiu, după două oferte eșuate de fuziune cu Nextebank. Johan Gabriels, directorul Carpatica: ”Ne concentrăm pe discuțiile cu JCFlowers. Sperăm să venim cu anunțuri săptămâna aceasta”. Cine este fostul bancher de investiții Goldman Sachs și miliardar din tranzacții bancare ”de criză” care a pus ochii pe banca fondată de Carabulea

    Cine este JCFlowers
    JC Flowers este unul dintre fondurile americane de investiții specializat în achiziția de bănci ori active financiare depreciate în urma crizei globale. A fost fondat în 1998 și a investit 14 mld. dolari pentru a-și trece sub administrare 32 de entități din întreaga lume, din care 8 sunt bănci.
    JCFlowers investește acum din cel de-al treilea fond pe care l-a ridicat, fond cu o capitalizare de 2 mld. dolari. Portofoliul JCFlowers acoperă cele mai mari piețe din lume – SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, statele BENELUX (Belgia, Olanda, Luxemburg), Japonia, precum și țările emergente ca Rusia, India și Brazilia.

    ”Părintele” JCFlowers este miliardarul american de 57 de ani James Cristopher Flowers, a cărui avere este cotată de Forbes la 1,43 mld. dolari. Fost absolvent de Matematici Aplicate la Harvard, acesta și-a construit o carieră de bancher de investiții la Goldman Sachs, unde a devenit unul dintre cei mai tineri parteneri din istoria băncii făcând parte din aceeași generație cu Lloyd Blankfein, actualul șef al celei mai mari bănci de investiții din lume. Are în spate peste 35 de ani de experiență ca investitor și consultant. A făcut parte din echipa care a consiliat fuziunea în 2008 dintre Bank of America și Merrill Lynch, tranzacția girată de șeful Trezoreriei americane care ar fi trebuit să acopere în același timp intrarea în faliment a Lehman Brothers, văzută de mulți ca un soi de certificat de naștere al crizei financiare globale.
    James Cristopher Flowers este considerat de presa americană unul dintre primii oameni care l-au avertizat pe Henry Paulson, fostul șef al Trezoreriei americane, cu privire la iminența declanșării crizei financiare.
    În 2008, anul izbucnirii crizei globale, acesta le spunea investitorilor săi că a apărut ”Super Bowl-ul investițiilor și nu mai e timp de stat în tribune”, conform Financial Times.
    A investit în Shinsei Bank din Japonia, unde profitul de pe urma investiției este cotat la 1 mld.dolari și a pierdut în Germania 2,3 mld. euro împreună cu alți investitori după ce banca de credit ipotecar Hypo Real Estate și HSH Nordbank au primit ajutor financiar de urgență de la stat.
    În iunie 2014, a reușit listarea băncii britanice OneSavingsBanks pe piața bursieră londoneză.
    De asemenea, JCFlowers a investit în consorțiu alături de unii dintre cei mai faimoși investitori precum George Soros, Michael Dell și John Paulson într-o instituție de credit din California pe care au salvat-o în 2008 și pe care au pregătit-o pentru listarea pe bursă sub numele OneWest.
    Ultimul său fond urmează să-și plaseze banii până în septembrie și este de așteptat ca JCFlowers să ridice unul nou.
    Într-un interviu pentru Financial Times, James Cristopher Flowers spunea că Europa continentală este unul dintre cele mai fertile terenuri pentru noi tranzacții din cauză că își revine mai greu față de SUA de exemplu.
    Fiu al unui librar și al unui ofițer de navă, James Cristopher Flowers are doi copii și trăiește la New York, de unde conduce JCFlowers.
    În februarie 2015, a intrat în boardul fundației de șah a lui Gary Kasparov, fostul campion mondial la șah. Pe plan politic, este văzut ca un apropiat al mai multor politicieni din Partidul Republican.

    P.S.
    S-ar părea că-i tot o afacere evreiască!
    Despre Soroş şi Kaşparov n-am dubii că-s evrei, iar rechinul ăstălalt pare şi el de aceiaşi origine, ba mai mult că ar proveni dintr-o familie de homalăi :
    “Fiu al unui librar și al unui ofițer de navă…” 🙂

  26. athos says:

    Radu Humor

    Cand accepti beneficii pe cai indoielnice, orice recurs la demnitate devine doar un chelalait ipocrit.

  27. Radu says:

    Se pare ca Germania si Franta au decis sa mai arunce 87 miliarde $ in groapa numita Grecia. In numele nu stiu carei solidaritati prost intelese. Ce mi se pare cel mai debil e ca nu e nici macar vorba de ajutor umanitar. Daca Germania si Franta ar simti ca le ard buzunarele si trebuie sa arunce cu banii de ce nu i-ar ajuta pe cei care nu au avut parte nici de 1% din oportunitatile pe care Grecia le-a aruncat la cos ? Cu cei 87 miliarde pe care guvernantii Germaniei si Frantei se pregatesc sa-i arunce cu inconstienta unora care nu au muncit in viata lor s-ar putea construi niste autostrazi de toata frumusetea in Romania si Bulgaria. De catre companii germane si franceze prin contract direct cu UE, fara participarea vreunui functionar roman. Ar fi de zece ori mai util decat sa-i arunce in gaura neagra greaca: vor avea si platitorii de taxe germani si francezi posibilitatea sa se suie intr-o masina si sa ajunga decent pana la litoralul romanesc, bulgaresc, si chiar grecesc.
    De ce grecii ? Cu ce sunt mai breji puturosii astia infumurati (vezi mesajul lui lui Rena Dourou — un bou sau o vaca greaca ?), cum de reusesc sa-i buzunareasca si sa ii faca sa-si piarda timpul in halul asta pe restul europenilor ? I-om fi tradat noi pe nemti, dar cacatii astia de greci ce mare branza au facut de li se cauta atat in coarne ? Locatie strategica my ass, 3 capre raioase, multe stanci, apa sarata, tupeu si fumuri de nu ajunge toata Mediterana sa ajungi la nasul lor.
    Ce-ar fi sa se uite mai bine germanii si francezii in jurul lor si sa vada ca romanii si bulgarii merita bunavointa lor infinit mai mult decat viespiile astea nerecunoscatoare de greci ? Nu-i vorba ca sunt Tzepari si in Romania, precum cretinul de Radu Humor. Atata doar ca nu vor ajunge niciodata sa aiba un cuvant de spus in politica Romaniei, sunt prea multi romani plecati din tara care muncesc corect in afara pentru ca tzepareala sa poata ajunge politica de stat in urma unor alegeri libere in Romania.

    • Radu Humor says:

      Cineva zicea :
      ” Creierul este un organ fascinant :
      Lucrează 24 de ore, timp de 365 de zile pe an, din momentul în care te naşti, până în momentul în care te îndrăgosteşti !”
      Ca prostul, aş adăuga eu, adică ca kanadianul, care s-a îndrăgostit de bani şi pentru asta este în stare să mănânce din buda oricui, până crapă ! :mrgreen:
      El, de nesătul şi ăia de ciudă ! Că au cheltuit nişte bani pe asemenea specimen ! 🙄

    • mac gregor says:

      Nu cred ca propunerea va fi votata in parlamentele nationale. Cel putin finlandezii nu vor sa auda.

      • Radu Humor says:

        Băi, creier de bibilică ( că macacul îl are mai mare ! ), se votează în Parlamentul European !
        De către alde Cristian Preda, Macovei ( de… fraier să nu mă iei, în rest… 😉 , Eba şi alţii la fel de deştepţi ca tine 😆
        P.S.
        Mi-a plăcut mesajul de bun venit cu care sunt întâmpinate dovezile incontestabile a faptului că, cu asemenea guvernanţi în doar câţiva ani, am ajuns colonie, aduse de Victoritza Nulă(nd) . E vorba de recunoaşterea faptului că independenţa justiţiei române e o mare cacealma :
        “#21 Mateiu
        13.07.2015 18:11

        mai du/te/n mor/tii ma/tii de vita incaltata! Iubeam America, dar acum o urasc, pentru cum si-a bagat picioarele in democratia asta amarata din Romania si a sustinut un betiv ordinar ca basescu in dauna poporului! Abia astept sa va bage rusii cateva nucleare in c ur, sa va sature, yankei cu creier de maimuta!”

        P.S. Imediat m-am gândit la tine, c-aşa-s eu, bun la suflet … 😆

  28. Radu Humor says:

    Asistentul secretarului de stat al SUA, Victoria Nuland, şefa Biroului pentru Eurasia şi Europa din cadrul Departamentului de Stat, a declarat că SUA colaborează cu România în combaterea corupţiei, fenomen care rămâne o problemă în regiunea Balcanilor şi Europei Centrale şi de Est.

    „În România, avem un parteneriat prin care pregătim procurorii să identifice, să investigheze şi să trimită în judecată cazurile de corupţie”, a declarat Victoria Nuland în timpul unei vizite la Dubrovnik, Croaţia, vineri 10 iulie.

    Madama poate lua în gură orice, inclusiv corupţie. Mai ales din România, care am observat că-i place la nebunie !
    Nu, nu România, ci slugile pe care le-a cumpărat şi le dirijează de zor !
    Din păcate doar într-o singură direcţie :
    Cei care nu acceptă pe gât bocancul lui Kerry, sau toacele Victoriei (yankeylor asupra românilor ) ! Prin asta pot păcăli naivii, sau se pot păcăli singuri ( nu-i exclus ca datele primite să oglindească o realitate falsă, sau să ascundă parşiv furturile unora din gaşca de la noi, sau din cea de la ei ).
    Atâta timp cât peste EADS şi Microsoft se aşterne o tăcere criminală, cât timp unul ca Băsescu nu-şi poate găsi nu celula, ci palatul, în care să-şi petreacă restul vieţii păzit nu de gardieni, ci de SPP, Berceanu, Videanu, Igaş, Falcă, Boc, Olteanu sau Isărescu, adevăratul păpuşar ce s-a săturat şi el de condus România, se plimbă nestingheriţi printre noi, Victoritza asta, Nulă(nd) din pdv a credibilităţii, nu poate produce decât zâmbete ironice, sau înjurături neaoşe !

  29. mac gregor says:

    Radu Humor

    Tu esti prea complet dezorientat ca sa iti dai seama ca PSD nu e de stanga, ci e boierimea, partidul marilor proprietari de iobagi. Dar asa esti tu, mereu pe invers. I-am tras-o mult iubitului tau PSD. Si stai linistit, procesul de muire continua 🙂 !

  30. Radu Humor says:

    Noi…când o facem?

    Poporul grec s-a trezit, noi românii, descendenții ,,celor mai viteji și drepți dintre traci” când o facem?

    A luat ani de zile, pentru ca grecii să ceară în grup, un raspuns la întrebarea: Unde sunt banii care spuneți că i-ați împrumutat Greciei? Ei au realizat, din lipsa unui răspuns, faptul că Troika a mușamalizat totul și a favorizat infractorii politici interni, corporațiile și oligarhii greci, pentru ca în final, banii să ajungă în cea mai mare parte, de unde au venit.
    TOTALUL SUMEI CARE A AJUNS LA POPULATIA GREACA, DIN INTREAGA SUMA IMPRUMUTATA, ESTE DE 11%. Sunt convins că odată cu adâncirea calculelor și o expertiză profundă, procentul va fi cu mult mai mic, dar îl vom lua pe acesta în analiză, pentru că oricum, reprezintă un dezastru real și o cauză majoră a colapsului prin care trece Grecia.

    Restul de bani au mers direct la creditori, printr-un circuit generat, întreținut și valorificat de ei (în România acest gen de ,,inginerie financiară” este cunoscută sub denumirea de ,,suveică” și toți o folosesc, de la politicieni la corporații și interlopi, n.b.), lăsând poporul grec în sărăcie și luptă existențială. Aceasta este piatra de pornire a unei analize economice reale, în primul rând pentru ca ea să nu mai aibă loc și a doua oară, pentru a se calcula datoria reală pe care grecii ar trebui să o plătească. Această analiză, este un mod de a explica de ce, în timp ce PIIGS (Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia si Spania), au ajuns în acest dezastru financiar iar populația este în stradă împotriva unei austerități mascate, în beneficiul aceluiași grup care a creat și forțat aplicarea în economia elenă a unor mecanisme financiare draconice.

    Creșterea permanentă a raportului Datorie/PIB, s-a întregistrat într-o dinamică inexplicabilă pentru o perioadă îndelungată, devenind din ce în ce mai mare pe un fond din ce în ce mai ridicat de sărăcie. De ce atât de puțini bani au mers către populație și cum ar fi trebuit ei să ajungă la populație? Câți dintre acești bani au ajuns la afacerile mici și medii și câți au ajuns în lumea politică? Care ar fi trebuit să fie mecanismul recomandat, pentru ca acești bani să ajungă la populație? Stiau cei din UE și din vestul “dezvoltat”, care ar fi calea economică corectă și mecanismele funcționale, când au acceptat să dea împrumut Guvernului grec?

    Să o luăm pe rând, pentru că este extrem de grav ceea ce se întâmplă în Grecia și cu siguranță situația va degenera zonal, așa cum am prevăzut cu câteva zile în urmă, iar în opinia mea și după cum arată informațiile puse cap la cap din “sistem”, Grecia, Europa și întreg globul vor demonstra “intransigența” față de circul regizat de Rothschild & Co. Războaie civile și armată pe străzi vom vedea curând.
    Banii nu au mers la populație, pentru că ea nu înseamnă nimic, populația era oricum datoare, ascultătoare și la îndemâna circuitului financiar al instituțiilor criminale mondiale, FMI, BM, BCE și pleiada de bănci afiliate sistemului țesut de ei. Interesul acestora a fost, este și va fi, să subordoneze pentru totdeauna guvernele, să pună oameni fără scrupule la conducerea acestora și să creeze o “uniune” de guverne, așa zis suverane, care să se supună unei forțe financiare din umbră, dar se pare că s-a mers prea repede și prea departe. Afacerile mici și medii nu au nici o importanță pentru acești șacali, pentru că oferindu-le lor bani, din cei tipăriți și împrumutați, acestea puteau face concurență marilor corporații și puteau ieși în stradă pentru a cere dreptul la competiție corectă, ceea ce nu era în interesul acestor magnați. Aceștia au distrus clasa de mijloc pentru a nu se mai putea crea o clasă economică progresistă și în felul ăsta să existe numai muncitori săraci și cei care să îi poată exploata, iar acești muncitori săraci să fie fericiți că au un loc de muncă (cel mai adesea prost plătit), uitând de viața socială și arătându-li-se pe fereastră un număr enorm de potențiali lucrători ce stau la coadă pentru a ocupa un loc de muncă, care să le ofere “fericirea” de a munci 12-14 ore, distrugându-se economic, social și cu sănătatea, după care sunt schimbați ca și numere, fiind lăsați în stradă, la îndemâna contribuabililor care încă mai muncesc, practic degeaba.
    Nu au avut în vedere țările dezvoltate un mecanism economic constructiv la nivelul uniunilor economice create, așa cum este și UE? Atunci să spună acest lucru și să explice popoarelor că sunt incapabili, și să lase oamenii cinstiți să-și construiască economia și țara așa cum vor, nu cum vor acești infractori veroși cu gulere albe. Niciodată nu ni se spune de suma împrumutată de către sistemul bancar, micilor și mediilor afaceri, din bani proveniți de la UE sau BCE, FMI, BM și alții, atât pe canalul băncii centrale cât și canalele paralele, pentru a vedea în realitate un raport devastator între ceea ce au împrumutat guvernului grec, de exemplu și cât au împrumutat aceste bănci unor entități incipiente de afaceri.
    De ce trebuie ca instituții financiare ancorate la interese private în totalitate, să împrumute statul grec și alte guverne, dacă discutăm de capitalism, de dezvoltarea sectorului privat, de investiții, de dinamică economică, de scăderea șomajului, de ridicarea nivelului de viață al celor ce muncesc…. toate rămânând doar minciuni capitaliste care au infectat pentru o perioadă popoare întregi și asta o vedem și în România, unde “sentimentul economic masochist”, îi face pe cei mai săraci să creadă încă în acest sistem, ei nemaiavând nimic în farfurie. Fraudele s-au ținut lanț în acest sistem construit pentru un grup, frauda a fost legalizată la un nivel politic și economic și s-a declanșat o nebunie în centrul careia se află guvernul capitalist, pus de acești bandiți financiari internaționali pentru a manevra taxele acumulate în interesul acestei așa-zise elite. Presa arondată capitalistă, anunță că guvernele au “pierdut” banii din taxe, în fraude în cârdășie cu marile corporații, iar Italia are cele mai multe procese în acest sens și cele mai mari sume implicate, decât oricare altă țară europeană, chiar incluzând Grecia…
    Ca un exemplu in acest sens, publicatia italiana The Local, arăta că în prezent sunt pe rol 61 de investigații majore, numai ce se știe, de fraudă enormă, implicând fondurile UE, care nu poate fi ceva necunoscut pentru liderii financiari ai acestei uniuni a morții subite. Acest număr de infracțiuni majore, depășesc cu mult pe cele din România și Bulgaria, împreună…
    http://www.thelocal.it/20150605/five-insane-ways-europes-money-was-blown-in-italy
    Din păcate, acești măgari care au înrobit Grecia și alte țări periferice, vor sta după perdea și vor privi mulțimile luptând în stradă, omorându-se cu poliția și jandarmeria care sunt plătiți din banii contribuabilului și sunt oameni ai aceluiași popor, cu credința că se va face dreptate, dar realitatea este alta. Orice răspuns este împotriva FMI, pentru orice om cu cunoștințe economice medii. Foștii politicieni greci nu trebuie să fie scoși din ecuație, ba chiar anchetați pe acest subiect.
    Incepe dansul morții pentru sistemul capitalist occidental iar Grecia dă startul…
    Aici au adus “eminențele cenușii” din finanțele capitaliste, zone întregi ale globului și din acest motiv asistăm la o înarmare fără precedent a zonei sud-est europene și centrale, de către americani. Oare se așteaptă ei la ceva legat de mișcări violente care vor avea loc? Eu cred că știu că li se apropie ceasul….
    articol de Adrian Coșereanu/http://www.alternativaromaniei.com/
    Atenție greci ! ; Pe site-ul http://www.drwilliammount.blogspot.ro/2015/07/obama-missed-tomato.html există informații că Victoria Nuland, secretarul de stat american, poreclită deja Ingerul Morții , cea care a pus în scenă revoluția sângeroasă din Ucraina, este în Grecia cu 300 agenti CIA sub acoperire pentru a pregăti asasinarea liderilor greci și a porni o revoluție sângeroasă la fel ca în Ucraina. Ea ar dispune de 500 mil. dolari pentru aceste operațiuni, bani cash ce sunt în deja în Grecia (ambasada americană – 200), Macedonia( 150 ) și ambasada din Albania ( 150 ). La nevoie are la dispoziție până la 3 miliarde. Mă gândesc că aceste operațiuni se vor pune în mișcare dacă liderii greci nu ajung la nicio înțelegere cu ,,cămătarii” internaționali și vor hotărî să se orienteze spre Rusia-China.
    Cazul României
    Cazul României este aproape similar cu al Greciei. In 1990 România nu mai avea datorii externe, ba chiar câteva miliarde de dolari în cont precum și o industrie, așa veche cum o blamează unii în prezent – cu toate că erau sectoare și fabrici profitabile – și o agricultură irigată. Acea perioadă a fost o oportunitate enormă pentru noi ca națiune să atingem un nivel înalt de trai, DACA țara ar fi fost condusă de români devotați, responsabili și profesioniști. Dar țara a încăput pe mâna unor ideologi aroganți și depășiți de problemele economice, la început, pentru ca apoi să încapă pe mâna unor trădători fără scrupule aflați în slujba corporațiilor și guvernelor străine.
    In prezent România este o enclavă din care corporațiile lumii fură cu lăcomie toate bogățiile ce ne-au mai rămas: aur, argint, cupru, uraniu, wolfram și metale rare, petrol, gaz natural, lemn, cărbune, etc. dar mai ales banii din munca poporului. Iar asta se face cu acordul și sub supravegherea guvernelor capitaliste ce s-au succedat, sub sloganul ,,Investitorii crează locuri de muncă”. Locuri de muncă foarte prost plătite unde românii au ajuns sclavii patronilor, le este frică să sesizeze abuzurile de orice fel exercitate asupra lor, unde sunt supravegheați cu camere video, fără pauze de masă muncind 12-14 ore pe zi, zi de zi, unde legislația este încălcată flagrant iar instituțiilor statului nu le pasă. De investitori nu ai voie să te atingi, nici măcar să le ceri să-și plătească taxele și alea mici, pentru că majoritatea firmelor mari funcționează pe profit ZERO sau în pierdere, pentru că profitul gros îl deturnează prin diferite tertipuri în off-shoruri exotice, iar statul român, această entitate care are rolul să ne protejeze pe noi cetățenii acestei țări, se face că nu vede.

    In 25 de ani politicienii și ,,afaceriștii” români s-au îmbogățit cât două, trei generații de nemți sau francezi, în timp ce 90% din populație este la limita supraviețuirii, trăind de la lună la lună pentru a plăti facturi la utilități tot mai scumpe, datorită privatizărilor și programelor dictaturii de la Bruxelles. Sistemul de sănătate, subfinanțat – cu toate că impozitul pe salarii și pensii este enorm de mare – este de cea mai proastă calitate, ceea ce a făcut ca cei mai buni medici să plece din țară pentru a avea o viață decentă și a le fi recunoscută valoarea muncii lor. Invățământul este învechit, plictisitor și corupt. Poți avea diplome pe bani, așa cum și-au luat toți analfabeții din politică, inclusiv doctorate. Programele sunt adaptate după normele Bruxelles-ului pentru a le spăla creierele copiilor că acest sistem socio-economic este cel mai bun, pentru a nu-și mai bate capul mai târziu să conceapă cumva altul…. Pământul este vândut bucată cu bucată, pădurile la fel sau sunt rase de la sol. Sistemul actual neocapitalist a ajuns precum dogma bisericii : Nu mai ai voie să-l critici ! Mass-media toată este antinațională, propagă ideologia democrației occidentale cu vehemență, fiind finanțată de marile corporații media occidentale, unde adevărul este doar unul și cine-i împotrivă este etichetat extremist, comunist, bolșevic, fascist, terorist, etc.
    De banii împrumutați de guvernanți nu ne-a întrebat nimeni dar în schimb TREBUIE să-i plătim. Ne-a spus cineva ce s-a făcut cu acești bani? Nu, pentru că ei s-au sifonat ca și în cazul Greciei. Ultimele tranșe de acum vreun an, doi în urmă au ajuns direct la BNR, la Isărescu care a cumpărat certificate de trezorerie americane și care după prăbușirea dolarului vor fi hârtii de șters la c…Astfel, banii dați poporului român s-au întors la ei iar noi am rămas datori. Nemaipunând faptul că acești așa-ziși bani, fizic nu există, ei sunt cifre în calculator.

    V-ați întrebat vreodată de unde au atâția bani acești creditori mondiali? FMI, Banca Mondială, etc. Cum de la ei nu se termină niciodată iar la toate țările occidentale se termină? Ei crează banii din aer, fără nicio acoperire și împrumutând țări, ei le îndatorează, astfel poporul respectiv creind valoare pentru Ei, în același timp spoliind țările respective de resurse. Acum înțelegeți de ce aceste împrumuturi nu mai trebuiesc returnate?
    Serviciile așa-zis secrete sunt defapt filiale ale CIA și MOSSAD. Această țară nu mai are secrete naționale. Tot ce am avut secret din toate domeniile ne-a fost luat și duse la Washington sau Tel Aviv. Aceste servicii sunt folosite pentru a spiona populația ca nu cumva să existe vreun pericol de răzmeriță naționalistă și oportunitățile oamenilor de afaceri români, pentru a le distribui corporațiilor străine; pe politicienii naționaliști sau pe cei care nu trebuie să se îmbogățească prea mult și care nu mai ascultă de ,,partenerii noștri strategici”. Armata care era ,,brațul înarmat al poporului” acum este o unitate de bodyguarzi ce păzește transporturile de droguri din Afganistan ale armatei americane sau reginei Marii Britanii (amanunte aici : http://burebista2012.blogspot.ro/2014/08/heroina-afgana-si-cia.html ), cei care luptă împotriva terorismului creat și finanțat de NATO, în special de CIA și Mossad, iar în caz de conflict pe teritoriul țării ar apăra proprietățile corporațiilor străine: Chevron, Exxon, OMV, Enel (italiană), Distrigaz, Apanova (franceză), pădurile, lacurile, terenurile agricole, clădirile care aparțin evreilor și ungurilor, etc. Iar poporul trebuie să se sacrifice pentru acest sistem cu ,,adevărat democratic” și să fim mândri că facem parte din UE și NATO….
    Cine nu crede toate astea să mă convingă că nu-i așa !

    Aceasta-i situația noastră dragi români. Dacă nu ne trezim și uniți să schimbăm toate astea, așa cum s-au ridicat grecii, peste 5 ani România nu va mai exista pe hartă, resursele nu vor mai exista, iar mulți dintre noi plecați în lumea largă. Cei ce vor mai rămâne vor fi sclavi pe viață împreună cu copiii lor, pe un teritoriu împărțit de puterile din jur.

    Atunci strămoșii noștri ne vor blestema din mormânt, pentru că sacrificiile lor au fost degeaba !
    Treziți-vă până nu este prea târziu !

  31. Radu Humor says:

    Lecţia pe care o dă Islanda Greciei: cum scapi o ţară de faliment fără să plăteşti pentru datoriile făcute de alţii Islandezii protestau înaintea referendumului din 6 martie 2010, prin care au hotărât să nu plătească pentru datoriile făcute de alţii

    Povestea Islandei este asemănătoare cu cea a Greciei: cinci ani de regim neo-liberal au transformat ţara de 320.000 de locuitori, fără armată, într-una din cele mai bogate state din lume. În 2003, toate băncile ţării au fost privatizate, într-un efort de a atrage investitori străini. Dar, pe măsură ce investiţiile creşteau, la fel a făcut-o şi datoria băncilor, iar în 2008 Islanda a intrat în colaps bancar.
    De ce nord-europenii sunt cei mai fericiţi oameni ?

    Islanda îşi retrage candidatura de aderare la UE

    O altă ţară aproape de faliment, fapt care paşte Grecia în zilele noastre din cauza incapacităţii de plată a datoriilor externe, este Islanda.
    Însă mica ţară de doar 320.000 de locuitori dă o lecţie tuturor statelor europene aflate într-o criză economică ce pare nesfârşită.
    Criza economică a fost ultima lovitură pentru această ţară, la sfârşitul anului 2008, Islanda confruntându-se cu colapsul sistemului bancar.
    Trei bănci principale din Islanda, Landbanki, Kapthing şi Glitnir, au sfârşit prin a fi naţionalizate, în timp ce moneda naţională, coroana, a pierdut 85% din valoarea ei în faţa euro.
    Contrar la ceea ce se aştepta, criza i-a făcut pe islandezi să-şi recâştige suveranitatea, printr-o participare directă la procesul democratic, la elaborarea unei noi Constituţii. Însă totul după suferinţe îndelungate.

    Păcălelile politicienilor şi împrumuturile externe

    Geir Haarde, prim-ministrul coaliţiei de guvernare social-democrate, a negociat un împrumut de 2.100.000 de euro, sumă la care statele nordice au mai adăugat alte 2.500.000 de euro.
    Însă comunitatea financiară străină a presat Islanda să impună măsuri drastice. Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Uniunea Europeană (UE) au vrut să preia datoria Islandei, susţinând că acesta este singurul mod prin care ţara poate plăti datoriile către Olanda şi Marea Britanie.
    Revoltele s-au intensificat în regiune, forţând guvernul să demisioneze.
    S-au ţinut alegeri anticipate în aprilie 2009, în urma cărora s-a format o coaliţie de stânga care în campania electorală a condamnat precedentul sistem economic neo-liberal, dar imediat a fost de acord să plătească un total de 3.500.000 de euro.
    Adică, fiecare cetăţean islandez trebuia să plătească 100 de euro pe lună, timp de 15 ani, cu o dobândă de 5,5%, pentru a reuşi să achite o datorie angajată de partidele politice.
    Aceasta a fost picătura care a umplut paharul.
    Liderii au început să ţină partea cetăţenilor, în ciuda ameninţărilor internaţionale
    Însă, ce s-a întâmplat după a fost cu adevărat extraordinar.
    Ideea că cetăţenii trebuie să plătească pentru greşelile unui monopol financiar, că o întreagă naţiune trebuie să fie taxată pentru datoriile private a transformat relaţia dintre locuitori şi instituţiile politice şi, într-un final, a condus la faptul că liderii au început să ţină partea locuitorilor.
    Şeful statului, Ragnar Grimsson, a refuzat să ratifice legea care i-ar fi făcut pe cetăţeni responsabili pentru datoriile băncilor şi a acceptat solicitarea pentru un referendum.
    Comunitatea internaţională a intensificat presiunile asupra Islandei. Marea Britanie şi Olanda au ameninţat cu represalii dure care ar izola ţara.
    În timp ce islandezii ieşeau la vot, bancherii au ameninţat să blocheze orice ajutor din partea FMI. Guvernul britanic a ameninţat să îngheţe economiile şi conturile ţării. „Ni s-a spus că dacă refuzăm condiţiile comunităţii internaţionale, vom deveni un fel de Cuba din nord. Dar dacă le acceptam, am fi devenit Haiti din Nord“, declara Grimsson.

    Acuzaţii penale împotriva bancherilor responsabili de criză

    La referendumul din martie 2010, 93% au votat împotriva returnării datoriei. FMI a îngheţat instantaneu împrumutul. Însă „revoluţia“ nu a putut fi intimidată.
    Cu ajutorul cetăţenilor furioşi, guvernul a lansat procese civile şi penale împotriva celor responsabili de criza financiară. Interpolul a emis mandate internaţionale de arestare pentru fostul preşedinte al Kapthing, Sigurdur Einarsson, dar şi pentru alţi bancheri implicaţi în prăbuşirea economică, care fugiseră din ţară.
    Islanda nu s-a oprit aici: s-a decis să se elaboreze o nouă constituţie care ar elibera ţara de puterea financiară internaţională exagerată şi de banii virtuali. Pentru a scrie o nouă constituţie, cetăţenii au ales 25 de locuitori dintre 522 de adulţi ce nu făceau parte din niciun partid politic, dar recomandaţi de cel puţin 30 de alţi cetăţeni.
    Acest document nu a fost rezultatul muncii politicienilor, ci a fost scris pe internet. Întâlnirile dintre cei 25 de membri ai comisiei erau difuzate în mediul online, iar cetăţenii puteau trimite comentarii şi sugestii, fiind martori în timp ce Constituţia prindea formă.
    Ar trebui să învăţăm lecţia Islandei: cum să refuzi să te supui intereselor străine, un lucru pe care micul stat l-a strigat din toţi plămânii, conchide Deena Stryker pentru sacsis.org.

    Islanda şi-a retras candidatura la UE

    În martie 2015, Islanda a anunţat că îşi retrage candidatura pentru aderarea la Uniunea Europeană, la doi ani după venirea la putere a guvernului eurosceptic de centru-dreapta care a promis să pună capăt acestui proces lansat în 2009 de guvernul de stânga. Ministrul afacerilor externe, Gunnar Bragi Sveinsson, a anunţat printr-un comunicat că a transmis această decizie Letoniei, ţară care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE şi care a informat Comisia Europeană. Sveinsson a scris pe site-ul său că „interesele Islandei sunt mai bine servite în afara Uniunii Europene”.
    Guvernul de stânga depusese această candidatură chiar în perioada în care criza economică zdruncinase încrederea cetăţenilor în instituţiile de stat, stârnind dorinţa de a adera la zona euro după căderea valorii coroanei, aminteşte AFP.
    Partidul progresului (centrist şi agrar) al primului ministru Sigmundur David Gunnlaugsson se opune feroce UE, în timp ce Partidul Independenţei (conservator, apropiat de mediile de afaceri), mai divizat, a încercat să impună ideea unui referendum ce nu a avut loc.
    Islanda a declarat că vrea să menţină „relaţii şi o cooperare strânse“ cu UE, uniune cu care ţara este legată prin intermediul Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (AELS) şi Convenţia Schengen, care permite libera circulaţie a persoanelor.

    • athos says:

      Hai sa lamurim un pic lucrurile:

      1. Sistemul bancar islandez a colapsat pe limba lui. Cei patru, si altii au fost acuzati de tot felul de manevre manipulatoare, dar in fapt vorbim despre o bula la fel ca oricare alta: aceste banci se imprumutau pe termen scurt si plasau banii in credite pe termen lung – la vremea aceea te minunai de unde D-zeu au investitorii islandezi atatia bani, pe care ii bagau in tot felul de asset-uri si investitii. Cand a venit criza si toti creditorii si-au vrut banii inapoi, bancile islandeze nu s-au putut sprijini decat pe Banca Centrala Islandeza ca imprumutator de ultima instanta, total insuficient in conditiile in care activele bancilor erau de multe ori mai mari decat PIB ul Islandei… Faliment limpede si imediat.

      Asa ca, singura salvare a fost FMI, altfel crapa tot. Sa notam ca este unicul stat vest-european care a apelat la FMI…

      2. Referendumul nu era despre restituirea imprumutului FMI, ci despre acceptarea conditiilor imprumutului britanico-olandez, care urma sa asigure garantarea depozitelor britanicilor si olandezilor in bancile islandeze falite. Capisci?

      3. Cel mai important motiv in neintelegerile dintre UE si Islanda il reprezinta chestiunea pescuitului. Intrarea in UE ar fi insemnat ca Islanda trebuie sa respecte pozitia UE, ceea ce ar insemna o drastica reducere a vanatorii de balene, si nu numai. Periodic, exista scandaluri internationale legate de pescuitul excesiv praticat de Islanda.

      Restul este gargara.

  32. athos says:

    Hai sa ne jucam un pic de-a drahma, sa presupunem ca Grecia isi va duce pana la urma la capat intentia anuntat de Ministrul Energiei.

    Ce se va intampla imediat:
    De voie, de nevoie, populatia o va accepta, n-o sa treaca la barter si nici nu are alternativa monetara. Mai mult, probabil ca EURO va fi confiscat/convertit cu forta, pentru rezerve valutare.
    Automat, vor cadea masiv importurile si se vor scumpi.
    Convertibilitatea drahmei va fi foarte scazuta, probabil doar pe plan local si sub control, pe pietele interbancare va fi ca si inexistenta.
    Este de anticipat o inflatie de minim 100-150% in primii 1-2 ani, poate mai mult, in absenta unei asistente financiare externe. Competitivitatea economiei va avea de castigat, veniturile salariale, in special cele bugetare, si pensiile, se vor deteriora simtitor.
    Pe termen mediu, scaderea puternica a veniturilor salariale va afecta consumul intern, cu atat mai mult cu cat este dificil de anticipat ce reconversie a fortei de munca poate oferi Grecia, orientata masiv spre servicii si sectorul public.

    Una peste alta, va bate un vant rece de saracie. Aproape toata lumea va avea de pierdut, putini vor avea de castigat – cele cateva familii care controleaza economia greaca si care vor profita de noua moneda inainte ca inflatia sa o deterioreze.

    Si totusi, este bine daca renunta la EURO in actualele conditii, intrucat limiteaza problemele in mai mare masura la nivel national, permit o purjare a situatiei datoriei suverane si ofera o supapa psihologica temporara.

  33. d'Artagnan says:

    Zgomotul şi furia grecilor. Cum ar fi ca România să fie guvernată din Germania?
    de Adrian Mihălţianu

    Pentru un privitor de rând care urmăreşte criza Greciei de departe poate fi foarte uşor să-şi dea cu părerea, la o sămânţă şi un pahar de bere: grecii au fost împrumutaţi iresponsabil, au cheltuit banii şi mai iresponsabil, acum nu vor să-i dea înapoi, de fapt nici nu mai sunt capabili, iar creditorii lor, în special cei germani, nu au pic de milă şi îi execută silit. În funcţie de preferinţele personale, unii vor înclina să aibă simpatie faţă de greci, alţii vor aplauda intransigenţa germanilor.
    Toată lumea însă ar trebui să cadă de acord asupra unui lucru: într-o ţară în care preţurile sunt cam la fel ca în Grecia, dar pensionarii n-au nevoie să stea la cozi la ATM-uri pentru a-şi scoate 60 de euro pe zi din pensie (ar rezolva „problema” în maximum 2-3 zile, pensia medie din România fiind de mai puţin de 200 de euro), situaţia din Grecia ar trebui să fie o lecţie de „aşa nu”. Cu atât mai mult cu cât noi am trecut deja în ultimii 30 de ani prin trei perioade de austeritate mult mai profunde decât ce încearcă grecii acum, cu efecte catastrofale asupra naţiei.

    Prin ce ne deosebim noi, în bine, de greci? În afară de faptul că am reluat timid creşterea economică pentru că am fost copii ascultători şi nu ne-am putut face de cap faţă de europenii care ne dau banii, prin nimic. Suntem încă mai săraci, ceva mai corupţi, mai puţin productivi şi în general avem o ţară mult mai prost pusă la punct din toate punctele de vedere decât Grecia – de la infrastructură la servicii, de la educaţie la sistemul de sănătate şi aşa mai departe. Iar asta este în continuare o mare, mare problemă. Da, deceniile de avans ale Greciei în apartenenţa la UE au făcut diferenţa, însă oare vrem să urmăm aceeaşi cale de falsă prosperitate bazată pe nimic?

    Aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană a fost făcută, la fel ca şi în cazul Greciei, din raţiuni geo-strategice şi politice, iar nu în primul rând economice, ar trebui să ţinem minte asta. Da, din punctul nostru de vedere am primit bunăstare economică aşa cum n-am fi fost în stare să avem dacă rămâneam în afara Uniunii (datele economice pe ultimii 10 ani arată foarte clar acest lucru, cu criză cu tot). Dar din punctul de vedere al europenilor, piaţa de desfacere pe care au „cucerit-o” nu e chiar atât de importantă pe cât am vrea noi să credem. Marele beneficiu cu care s-au ales, în ciuda orăcăielilor care se mai aud uneori din partea unor politicieni populişti şi xenofobi de acolo, a fost mâna de lucru ieftină care le-a hrănit sângele economiilor, milioanele de români apţi de muncă emigraţi în economii care aveau neapărat nevoie de competitivitate pe plan internaţional şi de muncitori capabili să-şi coboare condiţia umană sub nivelul celei considerate a fi acceptabile de către nativi. Până la urmă, marele salt al acestor economii se datorează şi faptului că au absorbit populaţie şi au găsit noi pieţe de desfacere, în acelaşi timp în care ţările mai slabe au pierdut populaţie activă şi au devenit pieţe de desfacere.

    Apoi, au putut deschide într-o ţară cu costuri mici o sumedenie de facilităţi de producţie – din păcate nici pe departe câte ar fi putut deschide dacă şi guvernanţii noştri şi-ar fi făcut treaba, şi au putut finanţa construcţia unei infrastructuri care va ajuta foarte mult comerţul întregului continent – chiar dacă, şi în acest caz, mişcarea autorităţilor române a fost şi este una extrem de lentă. Orice am spune, în relaţia cu România, ambele părţi au avut mult de câştigat, iar disciplina financiară şi legală pe care ne-o impune Uniunea Europeană este singura cale prin care o ţară ca România, aflată mereu în mijlocul faliilor de putere dintre marile puteri europene şi marile puteri asiatice, poate prospera. Sau chiar exista.

    Dar în cursul acestei nopţi s-au adâncit nişte falii care vor defini, din păcate, ceea ce va ajunge să fie Europa Unită în următorii zece ani. Să ţinem minte că Uniunea Europeană nu este o federaţie clasică – bugetul central este mic, iar pârghiile prin care republicile autonome pot fi aduse la ordine sunt încă slabe. Interesele naţionale încă primează, iar asta e valabil indiferent că vorbim de „motoarele” Uniunii (Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia etc.), sau de ţările mici, dar extrem de importante în această uniune. Nebunia creării unei monede unice fără a avea bine puse la punct şi mecanismele dure de disciplină fiscală a dus exact la problema cu care se confruntă acum Grecia – ori renunţă la suveranitatea sa într-o mulţime de domenii, ori dispare ca naţiune europeană pentru următorii 20 sau chiar 30 de ani.

    În mod normal, nu ar fi trebuit să se ajungă la această extremă. Se presupunea că politicienii fiecărei ţări vor fi atât dominaţi de ideea unei comunităţi europene, cât şi că vor respecta regulile unui club select, până la urmă. Se presupunea că populaţiile din fiecare ţară înţeleg beneficiile generale ale unei comunităţi europene şi că nu vor mai cădea în capcana naţionalismului şi a xenofobiei. Se mai presupunea că deficitele comerciale ale economiilor mai slabe (precum cele ale Greciei) vor fi cumva nivelate de fondurile europene nerambursabile oferite în primul rând din taxele ţărilor mai bogate, precum şi din împrumuturile cu dobânzi foarte bune pe care aceste economii mai slabe urmau a le folosi în interesul dezvoltării durabile. Aportul de populaţie şi deschiderea pieţelor era, practic, răsplătit, de fondurile care urmau să dezvolte ţările respective, în sine sensibil mai mari decât deficitele comerciale în raport cu ţările bogate.

    Greşit, greşit, greşit, grexit.

    Politicienii fiecărei ţări sunt din ce în ce mai dispuşi să ignore realităţile economice ale bunăstării generale datorate Uniunii Europene (şi uniunii monetare, pentru majoritatea ţărilor în care politicienii nu şi-au bătut joc de economie), sunt din ce în ce mai porniţi să ignore regulile atunci când economia proprie are de suferit şi sunt din ce în ce mai neîncrezători în profitul pe care l-ar obţine pe plan politic şi economic dacă ar susţine în continuare economiile mai slabe, care „îi ţin pe loc”.

    E ca şi cum bucureştenii ar refuza să mai susţină din taxele lor judeţele limitrofe, din care au absorbit populaţia activă, pe motivul că-i costă nemunca acestora, în timp ce autorităţile locale din aceste judeţe ar fi incapabile să folosească fondurile venite de la centru pentru a-şi dezvolta judeţele. Ah, stai, asta se întâmplă deja, în parte…

    Marea problemă e că (aproape) toată lumea are dreptate. Ţări precum România, Bulgaria, Grecia, chiar şi Ungaria nu au niciun fel de şansă în afara unei Europe Unite, iar pe termen mediu chiar şi în afara unei uniuni monetare. Pur şi simplu forţele globalizării le vor distruge în bucăţi – vor aspira tot ce mai era de aspirat din forţa de muncă aptă şi competentă, vor limita puternic forţa lor economică regională, vor monopoliza tot ce e de valoare şi vor menţine într-o perpetuă stare de asistenţă socială restul populaţiei neproductive.

    Dimpotrivă, o uniune europeană mai puternică, federalistă, în care deciziile sunt luate de către un corp central cu puteri reale şi suverane, este singura cale prin care Europa, ca entitate, poate supravieţui economic pe plan global. Cel puţin aşa stau lucrurile în momentul de faţă. O Europă care continuă să considere că ţările componente sunt în acelaşi timp independente, dar au o monedă comună nu va face altceva decât să se dezintegreze. O Europă mai „laxă”, în care ţările componente simt mereu nevoia evoluţiei individuale, nu poate rezista nici ea prea mult.

    Aşadar, singura soluţie este cea predicată de către austerii germani: coordonarea centrală a economiilor locale, de către tehnocraţi care au dovedit deja că sunt în stare să aducă bunăstare durabilă, şi care au un sprijin politic suficient de puternic pentru ca întreaga construcţie să fie una democratică.

    Din păcate, germanii şi nordicii nu sunt deloc dispuşi să-şi asume în continuare şi costurile aparente. Iar comunicarea este una deja otrăvită, din toate părţile. Britanicii fac de mult timp piruete, sentimentele antiunioniste sunt puternic în creştere în ţări precum Franţa, Spania, Italia, Germania, iar crearea tocmai în acest moment a unui nou tratat care să unească şi mai mult Europa – adică singura soluţie pentru continuarea existenţei proiectului european – este pur şi simplu imposibilă.

    Revenind la ale noastre. Mai avem doar puţini ani la dispoziţie în care să folosim fondurile europene nerambursabile pentru a crea premisele unei dezvoltări durabile. Dar dacă în loc să facem asta (şi e vorba de zeci de miliarde de euro!) guvernele se vor preocupa, după modelul grecesc, să mărească salariile unui aparat de stat nereformat, să încurajeze o economie care creşte preponderent din consumul de marfă de import, să limiteze investiţiile şi să se împrumute pentru a-şi hrăni clienţii politici, atunci să nu credem că vom fi scutiţi de consecinţe. Aproape că ne-am dori ca România să fie guvernată din Germania, aşa cum se va întâmpla, practic, cu Grecia, dar să nu credem că asta ar aduce numai lucruri bune – nicidecum, pentru că aşa cum am mai spus, fiecare ţară îşi vede din păcate în continuare de interesul propriu.

    În Europa are loc un cutremur masiv, care are toate riscurile să devină unul devastator, în special pentru ţările cu economii firave. Să fim atenţi să nu ne rupă nu doar cârjele, ci şi gâtul.

    • Radu Humor says:

      Ştie cineva cât am contribuit noi în cei 10 ani, era să spun blestemaţi, la fondurile UE centralizate şi cât am primit prin aceste înşelătoare fonduri europene nerambursabile ?!
      Şi dacă nu am fost noi în stare să le aspirăm, de ce nu am fost ajutaţi să o facem ?!
      Pentru că le convenea de minune birocraţilor ordinari să le rămână bani furaţi de la gura celor săraci :mrgreen:
      Că cei ajunşi la putere şi-au tras şi ei partea leului !
      De ce n-a fost introdus de la început euro ?
      Ca să nu se observe discrepanţa criminală între stăpâni şi slugi !
      Un economist de prestigiu n-ar putea susţine această făcătură birocratică, acerb susţinută de politicieni şi trădători, cozi de topor cumpărate sau impuse cu forţa, prin măsluiri ordinare a votului popular !
      Să nu uităm că nici o ţară nu a făcut Referendum pentru a intra în această nouă Uniune Sovietică.
      Acum când s-au trezit popoarele, în zadar se mai turează motoarele acestei făcături birocratice concepută doar în folosul unei minorităţi ce vrea să conducă vreo jumate de miliard de europeni, ca pe un kibutz de-al lor !
      Siktir !

  34. Radu Humor says:

    Ileana Vulpescu: “Nu știu de ce naționalismul este taxat atât de rău de parcă ar fi sifilis sau blenoragie când în definitiv nu este decât atașamentul față de țara ta și de poporul tău.”
    http://gandeste.org/general/ileana-vulpescu-despre-politica-statutul-nostru-in-ue-si-viitor-regimuri-vin-pleaca-tara-ramane/56010

  35. athos says:

    Radu Humor,

    este greu sa gasesc un exemplu mai la indemana decat tine, pentru a o contrazice pe Ileana Vulpescu: da, nationalismul poate fi mai rau decat blenoragia si sifilisul. Pare sa fie o manifestare obsesiv compulsiva a unui complex de inferioritate, afectand straturile profunde ale personalitatii si determinand o agresivitate continua, izvorata din teama si nesiguranta. Nu are de-a face cu atasamentul fata de anume valori, ci cu frenezia identificarii si chiar inventarii de elemente capabile sa compenseze acest sentiment de inferioritate si sa contribuie la crearea unuia de falsa superioritate.

    Putem sa ne imaginam pe nationalist ca pe unul care se face politist pentru a-si manifesta legal inclinatiile violente si care isi dispretuieste si uraste colegii ce inteleg sa apere legea, nu sa o foloseasca drept pretext de agresiune.

    Cel mai usor putem diferentia pe patriot de nationalist, intelegand ca acesta din urma imita mai mult sau mai putin involuntar, mai mult sau mai putin grotesc, ceea ce crede el ca ar fi comportamentul unui patriot a carui tara se afla sub agresiune; doar ca in cazul nationalistului, aceasta nu exista decat in mintea lui.

    • d'Artagnan says:

      🙂
      Foarte sugestiv și clar. Însă tot ce este foarte clar, pe Humor îl încurcă teribil.
      Dacă renunță la antisemitism și naționalism rămâne în curu gol.

      • Radu Humor says:

        Un patriot nu poate fi decât naţionalist ! Valabilă şi reciproca .
        Din păcate mai există şi corcituri ca voi . Trăiţi în România şi iubiţi America şi Israelul !
        Mai bine zis, banul . Stăpânul şi dumnezeul vostru !
        P.S.
        D*Arti,
        Dacă tot m-ai prins în fundul gol, ce-ar fi să mă pu…i la gazeta de perete ?!

  36. athos says:

    Radu Humor

    Bilantul, (soldul), contributii – beneficii de fonduri UE in perioada 2007-2015 este de aprox 18,5 miliarde EUR in favoarea Romaniei.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s