Fiscalitate pe genunchi

Acum ceva vreme, cu ocazia anuntarii reducerii CAS de catre Victor Ponta, m-am declarat sceptic cu privire la efectul pozitiv anuntat: din practica stiu ca astfel de masuri nu au rezultat sensibil decat eventual in firmele foarte mari. In plus, avalansa de taxe, accize samd din perioada pre- si post ale acestei masuri, nu a lasat spatiu de economii pentru companii. Singurul efect cert urma sa fie reducerea unei surse directe a fondului de asistenta sociala, un nightmare pentru orice planificator de bugete.

Una peste alta, o gogoasa electorala, nimic mai mult.

Cu totul alta insa este parerea mea despre reducerea anuntata a TVA. Indiferent de avalansa de opinii sceptico-critice venite si din partea unor entitati pe care le tratez cu oarecare respect, precum Consiliul Fiscal, personal sunt absolut convins de efectele pozitive ale reducerii TVA. Admit, sunt un fan inconturnabil al unei cote cat mai mici de TVA. Sigur, i-am auzit si pe liberali, care spun ca asa cum este anuntata masura reducerii, nu este gandita suficient, si exista pericolul ratarii. De spus, se pot spune multe. Dar este una dintre putinele idei fiscale in spatele careia ar trebui sa stea toate partidele politice. Si asta pentru ca absolut toata lumea are de castigat : consumator, companii, bugete. Ultimele, inainte de orice datorita predictibilitatii incasarilor.

Ce este real este faptul ca nu este suficient sa reduci nivelul TVA. Experienta recenta demonstreaza ca dureaza foarte putin sa-l ridici la loc, sau sa-l umfli chiar peste nivelele anterioare. Cumva, cineva, ar trebui in sfarsit sa reuseasca sa promoveze si sa obtina acceptarea ideei fixarii unor intervale de intangibilitate pentru principalele taxe, precum si praguri maxime de modificare. Cred ca ar fi cu adevarat o proba de competenta politica, sa scoti inafara influentei politice parghiile fiscale. Asta inseamna, de exemplu, sa fixezi azi TVA la alimente la 9%, dar in acelasi timp sa nu poti, prin Constitutie, sa modifici acest prag inainte de 20 ani, si nu cu mai mult de 2%, cel putin in sens crescator. Inca o data, este doar un exemplu, dar cam asta este principiul de functionare la care ma gandesc.

Ce mi se pare important de fapt, este ca gestul normalizarii nivelului TVA sa fie unul reparator pentru societate si nu o parada politica. Daca clasa politica romaneasca isi cauta un moment in care sa-si demonstreze utilitatea si sa-si repare « onoarea terfelita », ar putea gasi aici ocazia potrivita. Dar, ceva imi spune ca nu o s-o faca. De altfel, inteleg ca parlamentarii sunt ocupati cu pregatirea unei legi cu privire la propriile pensii speciale.

Asa ca, cel mai probabil, chestiunea TVA va fi transata tot pe genunchi.

Advertisements
This entry was posted in General and tagged , . Bookmark the permalink.

38 Responses to Fiscalitate pe genunchi

  1. Radu Humor says:

    După Rusia, scăderea strategică a preţului pe baril, ajunge ca un bumerang şi la SUA !
    Până la urmă pierdem toţi pentru visurile nebuneşti a unor descreieraţi ce se văd stăpâni ai lumii!

    După ce economia Rusiei a fost crunt lovită anul trecut de scăderea semnificativă a cotaţiei internaţionale a petrolului, în primele trei luni din 2015 este rândul industriei extractive din SUA să sufere o contracţie puternică. Numărul exploatărilor petroliere americane operaţionale s-a redus la 1.048, reprezetând o reducere de 45% faţă de valorile de acum 16 săptămâni.

    Declinul preţului petrolului brut din zona de 100 dolari pe baril la jumătatea anului trecut până sub pragul de 50 dolari pe baril în primele săptămâni din 2015 a aruncat în afara rentabilităţii un număr mare de exploatări petroliere de pe teritoriul SUA, în special platforme maritime şi instalaţii extragere a hidrocarburilor de şist. Numărul zăcămintelor rămase în exploatare s-a redus la 1.048, după oprirea temporară a activităţii în peste 800 de situri, conform datelor centralizate de compania de servicii petroliere Baker Hughes şi preluate de Zero Hedge. Portalul financiar observă că declinul de 45% a numărului de exploatări în numai 16 săptămâni este depăşit numai de o scădere de 57% din timpul crizei 2008-2009, dar care şi aceea a survenit abia în 41 de săptămâni.

    Ultima săptămână măsurată în secvenţa Baker Hughes indică suspendarea operaţiunilor la 21 de zăcăminte, cel mai mic recul din 2015, însă în a 16-a săptămână consecutivă cu pierderi nete de exploatări la nivelul industriei petroliere americane.

    Criza preţului petrolului pare a ajunge din urmă şi unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei SUA, foarte multe dintre locurile de muncă ce au fost create post-criză şi din avansul Produsului Intern Brut federal fiind datorate revoluţiei din domeniul exploatării hidrocarburilor de şist şi a zăcămintelor off-shore.

    Amintiri despre criza rusească

    Prima ţară care a suferit de şocul cotaţiei petrolului a fost Rusia. Ţară bazată pe exportul de ţiţei şi gaze naturale, Federaţia Rusă a cunoscut în anul 2014 o recesiune puternică, care a dus-o din a opta economie a lumii, de 2,1 trilioane dolari, la una de dimensiuni medii, de anvergura Coreei de Sud sau a Spaniei.

    Către finalul anului, deteriorarea economiei a fost precipitată de o criză valutară în care rubla a atins vârful unei devalorizări de peste 50% faţă de dolarul SUA. „Rubla nu se va stabiliza până când nu o va face petrolul”, spunea atunci Kingsmill Bond, chief strategist la Sberbank Investment Research.

    Analişti din pieţele internaţionale, dar şi comentatori politici vedeau declinul cotaţiei petrolului din pieţele internaţionale şi ca o consecinţă a încercării SUA de a izola Rusia în plan geostrategic, inclusiv prin îngenuncherea economică. Tăierea veniturilor sale din vânzarea de hidrocarburi a fost o consecinţă a acestor scăderi ale cotaţiei petrolului. Acum şocul ajunge din urmă şi industria de profil din SUA, foarte multe exploatări nord-americane trecând sub pragul de rentabilitate la preţuri ale ţiţeiului gravitând în jurul reperului de 50 dolari pe baril.

    Sursa: capital.ro

    • athos says:

      O porcarie de articol. Ca si cum titeiul ar trebui sa fie scump pentru ca noi sa prosperam… Fuck off, pe americaneste, este o paradigma de rahat, ce ni se propune.

    • athos says:

      Ca sa nu mai spun ca independent de faptul ca industria exploatatoare si prelucratoare de titeti din State pune si ea oarecare frana, anumite surse nefiind rentabile la preturile actuale, TOATE celelalte industrii au profitat enorm de pe urma micsorarii pretului petrolului, cunoscand o scadere a costurilor dramatica.

      Rusia sufera de pe urma dependentei sale globale de veniturile din petrol si gaze si de cele din industria extractiva, in general. Nu sunt nici exportatori de tehnologie, nici de alte bunuri sofisticate.

      De fapt, decenii la rand toata lumea din aceasta industrie a trait bine datorita dependentei din ce in ce mai mari a SUA fata de importurile de petrol. Fracturarea hidraulica a dus la incetinirea pana la stagnare si inversare a tendintei si a pus intreaga lume producatoare de petrol sub o presiune nemaicunoscuta pentru a-si pastra celelalte piete. Evident, pretul a luat-o in jos galopant. Daca oferta din State se va diminua, este posibil ca din nou preturile de tranzactie sa inceapa sa creasca pana va fi atins nivelul de rentabilitate pentru aceste exploatari, pentru ca ele sa inceapa a livra din nou, dar cu siguranta fracturarea hidraulica a schimbat lumea pentru un orizont de timp relativ indepartat, intrucat cererea si oferta in acest domeniu au de-a face cu o masiva noua resursa…

      • Isabel.A says:

        Nu e numai productia de hidrocarburi neconventionale din SUA principalul factor al scaderii pretului petrolului. E un cumul de factori o sa il detaliez in 2-3 zile (cand scap de terminat o chestie steesanta)Si da exista si the other side or the coin: pretul scazut al barilului a afectat deja major profiturile companiilor petroliere care reduc deja investitiile. Iar shale/deep water/tight oïl( inseamna aproape acelasi lucru definitiile difera un pic un fctie de conditiile geografice) nécessita costuri mai mari nu numai de extractie dar si de explorare. Deci pret mic-profituri mici-investitii reduse -productie mai mica si volume mai mici in storage pe termen mediu; volumele din storage-indicator f important in stabilirea pretului petrolului:) I’ll ne back

        • Isabel.A says:

          I am back: volume mai scazute un storage-pretul creste immédiat. Un jucator care va mai misca pretul va fi Iranul – dar va dura cel putin 1 an de acum inainte si asta numai daca sanctiunile voi fi ridicate( vedem in 6 luni). Insa nu cred ça va misca pretul semnificativ in jos ; dar despre asta nu elaborez acum din lipsa de timp.

          • Isabel.A says:

            Sorry dar nu am mai editat posturile : smartphonul asta e foarte Frenchie si incapatanat sa ramana asa

  2. d'Artagnan says:

    Mai există în vreo Constituție ”garantarea TVA”aului?

    • athos says:

      Nu stiu si nu conteaza. Oricum, nu vorbeam de garantarea TVA, ci de introducerea unei frane constitutionale in modificarea nivelului principalelor taxe: TVA, impozit pe profit, etc

  3. Ludovic al XIV-lea says:

    Eu vreau un TVA si mai mic. Oare exista TVA negativ?

    • d'Artagnan says:

      Da’ pe vremea lu’ matale cam cât era TVAul?

    • athos says:

      E suficient sa tinda catre 0…

      • lazycat001 says:

        Nu cred ca o sa tinda catre zero…

        Venind on-topic eu nu sunt foarte convins ca scaderea TVA la 9% va fi sustenabila…

        Si asa bugetul e intins intre tot felul de pomeni si scaderea accentuata a investitiilor (care mi se pare o idee foarte proasta)… daca mai iei din el si o portie serioasa ce venea din TVA la alimente nu stiu cum va mai arata…

  4. lazycat001 says:

    @ athos

    Din contra, nu cred ca petrolul trebuie sa fie scump ca sa ne mearga bine. De fapt pretul ridicat al petrolului a fost o consecinta a unor vremuri bune economic: consum mare in consecinta productie masiva de bunuri in consecinta consum energetic mare in consecinta cerere mare de petrol in consecinta preturi mari la petrol…

    Pe de alta parte sunt convins de faptul ca firmele petroliere au suficienta slana pe ele cat sa reziste fara probleme… Plus ca daca se creaza presiune pe amicii rusi, cu atat mai bine !

  5. pierre says:

    Discutam azi cu un amic, patron de restaurant, despre scaderea cotei de TVA la 9%.Era incantat, spunea ca-i lucru foarte bun pentru afacerea lui.
    M-a facut curios, l-am intrebat daca scaderea cotei se va regasi, asa cum canta azi toate televiziunile si goarnele lui Ponta, in preturile la consumatorul final, respectiv in cazul lui la preturile din meniul restaurantelor.Mi-a spus ca nu, preturile raman neschimbate, dar din momentul scaderii cotei de TVA va face bon fiscal pentru orice scobitoare pe care o vinde in restaurant. A spus ca la 9% TVA, evaziunea nu mai merita si ca nu mai vrea sa tremure mereu ca-l calca/inchide ANAF-ul.
    Bine-bine, l-am intrebat, si statul castiga sau iese in pierdere cu carciuma ta ? I-am calculat rapid ca pentru cota de 9%, conditia ca statul sa incaseze mai multi bani este ca nivelul de evaziune practicat pana cum sa se fi situat undeva in jur de 60%. Nici vorba, mi-a raspuns, nu-i asa de mult.Prin urmare am conchis ca desi va fiscaliza 100%, va plati in termeni reali mai putin TVA la stat, adica incasarea bugetara va scadea.
    Asadar, ramane de vazut care va fi comportamentul pietei. S-ar putea sa iasa bine, s-ar putea sa iasa rau. Victor Viorel a ajuns pe marginea prapastiei, asa incat nu a avut incotro decat sa se arunce in gol.Mai vedem ce se intampla pana la aterizare. Chestia nasoala este ca ne-a tarat si pe noi in aceasta aventura.

    • Lucifer says:

      Efectele economice nu cred că vor fi majore decât,parţial pentru consumatori.Singurul fenomen cert este reducerea evaziunii fiascale şi a recuperărilor de TVA pentru exportul produselor agricole.Oricum,măsura este populistă,nu va aduce bani siguri la buget şi nu va contribui la creşterea economică.

  6. athos says:

    Pierre

    Reducerea TVA nu va avea peste tot efecte de reducere a preturilor, cel putin nu imediat. Acolo unde nu se va produce scaderea pretului, va creste profitabilitatea afacerii si se vor disponibiliiza resurse pentru dezvoltare si investitii. Acolo unde se va produce scaderea pretului, va creste volumul desfacerii. In opinia mea, sunt certe urmatoarele rezultate:
    – cresterea consumului
    -cresterea profitabilitatii
    -cresterera predictibilitatii incasarilor bugetare

    Daca acestea din urma vor creste sau vor scadea, este pura speculatie. Insa cresterea predictibilitatii va avea drept urmare o constructie bugetara mult mai solida, la indiferent ce nivel. Iar asta va elimina o gramada de costuri parazite, fie de finantare neprevazuta, fie de neexecutie bugetara.

    Luand insa exemplul tau, pot face demonstratia contrara celei sugerate de catre tine:

    Restaurantul tau nu va vinde mai mult in faza initiala, va fi mult mai curios de cresterea profitului si colateral de oficializarea incasarilor, pentru a scapa de stres.Dar calculul tau nu este riguros, pentru ca nu este vorba numai de modificarea nivelului de evaziune, ci si de schimbarea bazei de impozitare. Taxa pe valoarea adaugata chiar asta este, o taxa pe valoarea pe care fiecare veriga din lant o adauga. Este de fapt o taxa suplimentara pe profit, transferata imediat clientului/consumatorului final. Prin urmare, daca pretul de vanzare nu se reduce, si se plateste taxa la intreaga vanzare, suma absoluta creste proprotional atat cu diferenta de evaziune, cat si cu diferenta de profit care va fi astfel taxat.

    Iata un exemplu simplu:

    Situatie initiala:

    Pret vanzare f TVA 100 lei, cu TVA 124 lei
    Pret achizitie f TVA 90 lei, cu TVA 111, 6 lei

    TVA colectat 24 lei, TVA deductibil 21,6 lei, de plata 2,4 lei la 100% executare, la 60% evaziune mai raman exact 0,96 lei pentru stat.

    Dupa modificare cota TVA, pastrare pret vanzare intact:

    Pret vanzare cu TVA 124 lei, fara TVA 113, 7 lei
    Pret achizitie neschimbat, (asa e de presupus ca va ramane intre firme), adica 90 lei fara TVA, cu TVA insa este 98,1 lei
    TVA colectat este 10,2 lei, deductibil 8,1 lei, ceea ce inseamna ca de plata vor ramane 2,13 lei, adica mai bine de dublu, la 100% executare…

    • pierre says:

      @athos,

      daca restaurantele cumpara cu factura si scot bon, care mai e evaziunea ?
      Hai sa facem alta socoteala :
      Un restaurant vinde intr-o zi de 1000 de lei, din care taie bon doar pentru 400 de lei, pentru care plateste TVA de 77,4 de lei.
      Sa presupunem ca a cumparat ingrediente de 500 de lei, din care 40% cu factura si restul fara.( ori facem evaziune, ori nu !). Deduce un tva de 38.7 de lei, deci plateste statului un tva de 77,4-38,7=38,7 lei.
      Dupa 1 iunie, cumpara cu factura ingrediente de 500 de lei, pentru care deduce tva de 41,2 de lei si incaseaza 1000 de lei, pentru care colecteaza tva de 82,4 de lei, ramanand sa plateasca statului 82,4-41,2=41,2 de lei.
      Adica tot cam pe acolo…39 sau 41 de lei.Eu nu am facut un calcul riguros exact,la leu, dar am apreciat corect ca limita de evaziune pentru care statul ar colecta mai mult ar fi undeva la 60%..Exemplul cu restaurantul nu trebuie generalizat, este doar un studiu de caz.Particularitatea care il face inadecvat calculului facut de tine este ca marea majoritate a ingredientelor folosite in bucatarie vin fara factura, de la piata.
      PS Nu este restaurantul meu 🙂

      • pierre says:

        Am uitat sa adaug ca plusul de impozit pe profit fiscalizat este real, dar discutia era axata doar pe tva. Si mai rectific ceva : “o tva” , nu ” un tva “.

        • athos says:

          Nici eu nu vorbeam de impozitul pe profit, dar si TVA este tot un impozit pe profit, transferat insa consumatorului final. De aceea comerciantul nu prea isi bate capul cu el, CU CONDITIA SA NU FIE NERUSINAT DE MARE, caz in care inevitabil ajunge sa-i diminueze profitul, (ii limiteaza drastic pretul de vanzare, consumatorul final il vede doar pe acesta), si in plus il tenteaza sa si-l insuseasca,(recompensa merita riscul).
          Cand nivelul e mic, astea nu mai exista.

  7. athos says:

    Lazycat

    Personal, ma indoiesc de nesustenabilitatea bugetara datorata scaderii TVA.

    Dar mai cred ca este timpul sa incetam sa traim in realitatea bugetaro-centrica. Am devenit, constient unii, inconstient cei mai multi, tributari unui concept economic de tip ptolomeic, in care aprobam stupid ca economia se invarte in jurul fiscalitatii. Si asta, desi acasa ne reglam firesc cheltuielile functie de venituri si nu ne trece prin cap sa pretindem contrariul, de cele mai multe ori cel putin.
    E ciudat ce usor acceptam uneori schizofrenia in viata noastra.

  8. athos says:

    Isabel

    “Nu e numai productia de hidrocarburi neconventionale din SUA principalul factor al scaderii pretului petrolului”.

    Nu in mod direct.
    Dar in mod indirect, da.

    In 2013, produtia proprie a depasit pentru prima data importurile, din 1960. Aceasta inseamna ca importurile USA au inceput de atunci sa scada dramatic, cu efect major asupra vanzarii celorlalti producatori. Automat, limitarile de capacitate si toate celelalte masuri luate de tarile exportatoare, au devenit caduce si fara obiect. Acestea din urma au intrat in febra mentinerii pietelor.
    Desigur, sunt si alti factori, asa cum spui, insa in conditiile in care profilul productie/consum din USA ar fi pastrat caracteristica anilor ’90, celelalte aspecte ar fi fost anecdotice.

    • Isabel.A says:

      SUA a cel mai mare producator de petrol din lume in 2014, cf datelor IEA (Agentia Internationala de Energie) 🙂 Insa principalul element in pastrarea productiei sunt investitiile-hidrocraburile neconventionale necesita costuri mult mai mari. Marile companii petroliere internationale deja au reduceri semnificative de profit in Q4 al 2014 si Q1 2015 si trendul va continua pe tot parcursul anului acesta. Ca atare, este f probabil ca si investitiile in neconventional sa scada sau sa fie oprite proiecte -unele deja au fost oprite in zona Arctica, datorita sanctiunilor impotriva Rusiei (Exxon, Statoil, ENI, Total, aveau proiecte comune cu rusii); erau proiecte doar in faza de explorare. Mai putine investitii in hidrocarburi neconventionale-o productie mai mica pe termen mediu si lung.
      PS: neconventional nu inseamna doar shale; inseamna si tight/deep water oil, precum cel din Arctica (Marea Barents, Marea Laptev, etc)

      • athos says:

        Este ce spuneam mai sus: la acest nivel de pret, anumite exploatari vor deveni nerentabile, ceea ce inseamna ca productia acestora va scadea, oferta generala va scadea, iar pretul va cunoaste probabil un trend ascendent pana la nivelul la care vor deveni din nou rentabile… Insa lumea nu va mai fi ca atunci cand aceasta resursa suplimentara nu exista.

      • lazycat001 says:

        In ideea clara capitalista de preturi/costuri, cred ca exploatarea (si aici trebuie recuperata si costurile de explorare) prin tehnologia shale/tight are ca rezultat costuri mai mici decat a cumpara petrol + transport din sursele traditionale, sa spunem Golful Persic, sau Mediterana. Nigeria etc.

        Daca nu ar fi fost asa, clientul final ar fi cumparat petrolul din sursele traditionale de mai sus si ar fi asteptat pana cand petrolu; traditional se scumpea la limita de a face rentabile sursele neconventionale de hidrocarburi..

        Right?

        • athos says:

          Pai atunci cand au inceput exploatarile neconventionale, pretul era semnificativ mai sus. Din oferta suplimentara, acesta a inceput sa scada pana s-a ajuns la un nivel la care anumite exploatari nu mai erau rentabile, asa ca se inchid. Oferta va scadea intr-o oarecare masura, iar preturile isi vor schimba trendul, insa nu vor mai apuca sa creasca atat de sus cum au fost pe vremea cand resursele neconventionale nu existau…

          • Isabel.A says:

            Exista un prag de cost dub care pur si simple nu este rentabil sa exploatezi hidrocarburile ne conventionle. Spre exemplu hidrocarburile din zona Arctica-unde se gasesc 22 la suta din rezervele de petrol si gaze ale lumii cf Societ.Geologice Americane- au costuri estimate uriase datorita riscurilor operationale( lipsa de infrastructura; risc de spillover; etc) si tehnice( adancime mare; variatii mari de température; etc). La un pret al petrolului scazut este aproape imposibil sa dezvolti productia campurilor de hidrocarburi din zona. Sa stii ça intram/am intrat intr-o epoca in care pretul petrolului e f volatil-datorita multor variabile dar nu le explic acum. Anyway Banca Mondiala estimeaza un prêt al petrolului undeva inter 53-57 dolari anul acesta iar IEA sustine ça intrarea petrolului iranian pe piata are potential ( nu inseamna ça va fi si asa) de a duce preturile jos intre 5-15 dolari max cu tot cu opozitia OPEC de a reduce productif(Arabia Saudita se opune; Venezuela doreste).

            • Isabel.A says:

              A se citi: ‘de a reduce productia’; restul se intelege sper(e dificil sa merg in ‘urma’ de pe telefon pt texte mai mari de cateva randuri). Si Paste Plin de Lumina celor care il sarbatoresc !

        • Isabel.A says:

          LNG ul e clar mai rentabil decat o mare parte din petrolul tight daca distanta de transport este sub 2000km. Si peste aceasta distanta poate fi in anumite conditii

  9. mac gregor says:

    Si eu consider scaderea TVA la alimente ca fiind o chestie buna.

  10. lazycat001 says:

    @ athos

    De principiu sunt de acord cu tine: abordarea fiscal-centrista (haios termen am inventa, nu?) nu e cea mereu potrivita si cu siguranta nu este singura. Insa privind realitatea economica din Romania nu este posibil sa svchimbam gandirea economica de la noi foarte rapid sau din voleu… sau pe genunchi…

    De aceea nu ma pot entuziasma chiar atat de tare la propusa reducere a TVA la 9%…

    Si vis-a-vis de calculele pe care le faceati mai sus cu Pierre, nu cred ca pe lantul de calcul de jos in sus catre produsul final toate elementele vor fi la 9%. S-ar putea (pana nu vedem normele de aplicare) ca multe ingrediente sa nu fie considerate alimente.. apoi mai avem combustibili, apa, energie electrica toate care raman la 24%..

    Plus ca amicul carciumar al lui Pierre poate nu a remarcat faptul ca bauturile alcoolice raman si ele la 24%… si poate nu vinde chiar putine la restaurantul dumnealui…

    • athos says:

      Desigur, este adevarat ce spui legat de posibilul TVA diferentiat. Dar pana la proba practica, am lucrat cu aceasta ipoteza… 🙂

      • lazycat001 says:

        E foarte raspandita ipoteza asta de lucru (totul pe lantul de productie/vanzare la tva de 9%), dar as crede ca dl Ponta o sa ne rezerve ceva surprize odata cu normele de implementare…

  11. athos says:

    Trebuie sa adaug ceva: nu consider, desigur, povestea cu scaderea TVA o proba de gandire matura sau de strategie economica bine fundamentata, din partea lui Ponta.

    Dar uneori este nevoie de un inconstient pentru ca lucruri bune sa se intample…

  12. Lucifer says:

    Ca părere,politica economică a guvernului Ponta este populistă şi incoerentă.De ex.s-a zis că scăderea cu 5% a CAS la angajator va sprijini antreprenorii să facă noi locuri de muncă;aici fac observaţia că noi locuri de muncă se fac,în ordine,dacă există cerere şi dacă există capital de investiţii şi de-abia apoi că ai un CAS redus.Dar,de cele mai multe ori,antreprenorii,decât să angajeze salariaţi noi,mai bine cumpără utilaje care cresc productivitatea(tot aici intră şi scutirea pe impozitul reinvestit).Dar,aşa-zisii capitalişti români,preferă să-şi crească profitul şi,cel mult,să se modernizeze fugind ca dracu de tămîie de angajarea de personal nou.
    Scăderea TVA va ajuta consumul dar mai puţin creşterea economică şi,implicit,dezvoltarea.Este o măsură populistă pentru sprijinirea sărăcimii,nu o măsură de creştere economică(decât indirect).Aiici trebuie pusă problema la nivel tranşant:CE trebuie să sprijine guvernul:Cererea sau Oferta?Este tocmai deosebirea dintre politicile de stânga şi cele de dreapta.Ca părere,trebuie sprijinită oferta prin dezvoltarea firmelor ROMÂNEŞTI mici,mijlocii şi mari;sprijinirea investiţiilor guvernamentale şi private;calificarea profesională în învăţământul de stat şi privat;accesul la creditare;renunţareea la ajutoarele sociale pentru ţărani,ţigani,alte categorii defavorizate,fiscalizarea tuturor ramurilor economice;eliminarea birocraţiei,a corupţiei şi a evaziunii fiscale,etc.etc.etc.

    • athos says:

      Total de acord cu privire la MOTIVATIA populista, de unde caracterul populist al scaderilor anuntate.

      Dar, daca in cazul scaderii CAS sunt de acord si cu impactul economic pozitiv minor si copios compensat de alte mizerii fiscale, in cazul scaderii TVA, daca este consecvent si conform celor anuntate ca nivele, efectul asupra business ului va fi major. Desigur, cei care fac afaceri B2B nu vor simti direct, iar in anumite cazuri este posibil sa existe efecte inverse de cash flow, (daca cumperi tot cu 24% si vinzi cu 9% ajungi in regim de recuperare TVA, ceea ce este foarte neplacut pentru numerar), dar per ansamblu, va sufla un vant proaspat in economie.

      • Radu Humor says:

        Atâta timp cât eu, ca persoană fizică nu pot recupera în nici un fel TVA-ul, consider că această taxă este una dintre cele mai monstruoase şi cred că eliminarea ei ar aduce cele mai multe beneficii. Nu numai nouă, ci şi Statului !

  13. athos says:

    Paste Fericit, tuturor celor care celebreaza in zilele urmatoare sarbatorile pascale!

  14. athos says:

    Daca si cumparatorul final ar recupera TVA, iti dai seama ca aceasta taxa ar fi un non-sens total. De la cine sa-l recupereze?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s