Propaganda inventarii raului

Inventarea raului, demonizarea adversarului, blamarea exclusiva a unui grup, manipularea prin ricoseu, sunt doar cateva dintre strategiile de marketing politic utilizate încă din timpuri imemoriale. Sunt strategii care țin si astazi, singura diferenta fiind populatiile mai puțin numeroase carora li se aplica acestea ( si asta mai mult din cauza informatiilor extrem de variate si a vitezei cu care circula acestea decat din cauza ca oamenii s-ar fi desteptat) .

Daca nu apare nimic spectaculos, vom vota din nou la prezidentialele de anul acesta conform teoriei “raului cel mai mic” .Fiecare va vota impotriva “propriului rău” . Pe de o parte îl avem pe Ponta si masinaria (monstruoasa, dar eficienta) de propaganda a PSD. Victor Ponta s-a pozitionat deja vorbind despre Johannis, si l-a etichetat drept neoprotestant si etnic german, subliniind într-o intorsatura de fraza in care pare ca se apara faptul ca Johannis este ( pana la urma) un străin. Textul in care se referă la Johannis este o mostra de propaganda tipic bolsevizanta in care fara a ataca direct adversarul ii pui in spate etichete care nu au legatura cu dezbaterea in sine, dar denatureaza discutia in folosul celui care declara(Ponta recurge la o manipulare stravezie, dar care trece la marea masa).Nici nu va mai fi nevoie ca Ponta sa reia discutia cu ” Johannis neoprotestant si german” ( in antiteza cu el, ortodox si roman) pentru ca militantii si trepadusii de partid ai PSD-ului vor sti sa încălzească, sa denatureze si sa foloseasca “argumentul” . Dupa Ponta si PSD , Johannis este deja “omul lui Basescu” , reprezentantul unor grupuri nenumite, etc. Basescu va fi principalul adversar ( de fapt cal de bătaie) a lui Ponta, iar campania sa va fi axata pe doborarea lui Basescu ( prin ricoseu si a omului sau, Johannis) si a “raului” basist. Ponta nu va avea o campanie in care sa se promoveze pe sine ( ca pe un campion al unei Romanii mai bune) , ci o campanie din care va rezulta ca in comparație cu el ,toți ceilalti sunt ” rai” .
De cealaltă parte îl avem pe Johannis, persona politica notorie dar relativ necunoscuta, cu un background politic între modest si onorabil. Campania lui se va concentra pe demontarea lui Ponta ( plagiator, iresponsabil, slab prim-ministru, nepriceput la economie, etc) , pe tema statului de drept ( care va fi promovata in antiteza cu desconsiderarea de care se “bucura” statul de drept in tabăra PSD-ului, si nu prin idei reformatoare , noi, pozitive) , si pe tema coruptiei ( baronii locali, istoricul incarcat de corupți al PSD, etc) . Argumentul cu ” neamtul nostru” ( sa avem si noi neamtul nostru) , cu ” neamtul care vine sa facă treaba” ( adică e harnic, serios, nu vorbeste mult dar face-uite ce a facut la Sibiu, etc) nu merge in campania prezidentiala, cursa electorala prezidentiala nu e o primărie de municipiu sau un colegiu de deputat. Argumentatia ” etnicizanta” va fi folosită in subsidiar, de propaganda marunta din teritoriu ( gen promovarea om la om) si numai acolo unde are priza. In genere Johannis nu va veni nici el cu un mesaj pozitiv, concluzia masinariei de propaganda a dreptei fiind aceea ca ” oricine , dar nu Ponta” , prezentandu-l pe Johannis drept unica alternativa la ” dezastrul, cosmarul Ponta” .
Cam aceasta va fi in linii mari campania prezidentiala. Adică nimic pozitiv, aproape nimic constructiv, si prea putina dezbatere de idei, de reforma, de proiecte.

Ne-am obișnuit cu acest tip de abordare , si nu cred ca va fi ușor sa ieșim din acest stereotip. Punctualizarea raului, inventarea ” adversarului demonic” fac parte din viata politica romaneasca de dupa’89. Putem regasi strategia si la demonizarea lui Ceausescu ( la adapostul acestei propagande au putut scapa mai toti responsabilii politici comunisti , o parte din ei preluind puterea si imbogatindu-se dupa ’89) , si la “vinovatul de serviciu” Ion Iliescu ( cal de bataie si adapost politic pentru incompetentii si coruptii de dupa’90) , si la “basismul” lui Traian Basescu ( utilizat pentru a explica neputintele actualei guvernari, pentru a oferi indulgente publice unor infractori de drept comun, si pentru formarea USL-ului, dupa parerea mea una dintre cele mai catastrofale construcții politice pentru Romania dupa 1989) . Pana cand vom renunța la ideea fixa a “raului cel mai mic” , Romania va fi ce a fost ( si mai mult decat atat) .