Îndopaţi cu placebo (1). Homeopatia.

M-am plictisit să vorbim numai despre politică. Haideţi să stăm la taclale şi despre altceva.

HOMEOPATÍE, homeopatii, s. f. Sistem terapeutic care constă în administrarea în doze foarte mici a substanțelor care, în cantități mari, ar putea provoca unui om sănătos o afecțiune analoagă cu aceea care este combătută.( expresia populară „cui pe cui se scoate”)
PLACÉBO s. n. (Farm.) Medicament (sau preparat) inactiv prescris fie pentru a-i face plăcere pacientului, fie în scopuri experimentale, pentru a studia efectele farmaceutice ale medicamentului și reacțiile psihice ale pacientului.
Efectul placebo este îmbunătățirea măsurabilă, observabilă sau care se resimte asupra sănătății, care nu se atribuie unui tratament real în desfășurar.

Ştiţi care este cea mai scumpă raţă din lume? Nu, nici eu nu-i ştiu numele, dar ştiu că ea a trăit în Franţa, la Lyon.
Ştiţi care este preţul ei de piaţă? Enorm. Este atât de mare încât oamenii plătesc în rate, cam 300 de milioane de EURO anual.
Se pare că avem de-a face nu cu găina cu ouăle de aur, ci cu raţa cu ficatul de aur.
O să vă întrebaţi ce are deosebit ouătoarea asta…şi cum puteţi să puneţi şi voi mâna pe aşa comoară…Treaba-i simplă, vă explic principiile de bază şi apoi ne băgăm şi noi în bussines, dar nu cu zburătoarea în cauză, că există patent pentru ea, ce aparţine firmei Boiron. A fost mai rapidă decât noi cu câteva decenii.
Deci:
• Se umple o sticlă sterilă cu un amestec de suc pancreatic și glucoză
• Se ia o rață sălbatică din Lyon, se sacrifică și i se scot ficatul și inima
• Se adaugă conținutului sticlei 35 de grame de ficat și 15 grame de inimă
• Apoi se lasă sticla în repaos 40 de zile, timp în care ficatul și inima se vor dizolva
• Se umple un recipient, indiferent de mărime, cu apă pură
• Se adaugă în apa din recipient o picătură din poțiunea obținută în sticlă
• Se agită conținutul energic
• Se golește recipientul
• Se reumple recipientul cu apă pură
• Se repetă procedeul de golire, agitare și reumplere de 200 de ori
• Se folosește soluția obținută pentru a îmbiba tabletele obținute din amestecarea produșilor inactivi.
Pe urmă este doar marketing. Spunem că este un medicament homeopatic (lumea-i moartă după chestii neconvenţionale, naturale, cică!), la compoziţie vom trece chestiuni snoabe, cu iz ştiinţific gen: „. Anas barbariae, hepatis et cordis extractum 200K Excipienti: zaharoza si lactoza.”. Adică mai pe româneşte: extract de ficat şi inimă de la o raţă sălbatică diluat de 200 de ori. Plus zahăr.
După aia scrii pompos pe ambalaj Oscillococcinumul şi-l vinzi cu cel puţin 6 EURO la fraierii care vor să se trateze de gripă sau răceală.
Aşa de diluată va fi soluţia încât dacă s-ar face un calcul ar rezulta probabil că ai avea şanse să prinzi câteva molecule din ingredientul activ doar dacă ai bea o cantitate de soluţie mare cât Marea Neagră. Sau Oceanul Pacific, mai degrabă.
Prin urmare, de 6 EURO se cumpără de fapt câteva grame de zahăr. Scump, în condiţiile în care un kil de zahăr îl găseşti la 1 EURO.
Ştiţi ce este curios însă? Cei mai mulţi dintre cei care cumpără medicamentul acesta homeopat se vindecă în câteva zile, în cazul nefericit că nu decedează. Veţi putea spune că homeopaţii au dreptate.
Explicaţia este simplă: cu sau fără Oscillococcinumul, cu sau fără alte medicamente convenţionale, inclusiv antibiotice, răceala, dar mai ales gripa, dată de viruşi, îşi văd de drumul lor, iar organismul îşi rezolvă singur problema.
Aşa că este foarte uşor “să dai vina” pe medicamentul minune. În cazul în care tratamentul începe chiar în perioada de început a bolii, în faza acută, atunci când te simţi cel mai rău, homeopaţii au la îndemână o axiomă de aur, inventată de ei, care arată că exact aşa trebuie să se întâmplă cu organismul în primă fază: răspunde prima oară dur la medicament, ca o reacţie de imunizare, apoi reacţia va scădea în timp. Deci cum o dai e de bine: dacă te simţi mai rău după ce începi tratamentul homeopatic, aşa trebuie să răspundă organismul, dacă te simţi mai bine, este normal să fie aşa.
Singurul „beneficiu” adus de acest „medicament” homeopat este acel efect placebo, o chestiune care ţine de psihologia fiecărui pacient şi de încrederea pe care o are în doctorul curant sau în cura de însănătoşire.
Interesant acest efect, măsurabil, real. E ca şi cum un barman în care ai încredere îţi spune că-ţi va da o băutură alcoolică, te va servi de fapt cu un fel de ceai, iar tu te vei ameţi bându-l, şi asta doar pentru că mintea ta îţi va comandă reacţia asta.
Bineînţeles, aceeaşi atitudine optimistă, pozitivă, ţi-o poate da şi medicul tău de familie, însoţită de o medicamentaţie care să-ţi uşureze simptomele sau să elimine vreo urmare gravă a bolii. Şi probabil pe bani mai puţini.
Poate unii vor spune că merită să dai banii pe acest efect placebo, pe această savantă înşelătorie. Atenţie, însă, efectul este valabil doar dacă eşti încrezător în tratament, dacă eşti setat, dispus să crezi acest tip de tratament, altfel acesta (efectul placebo) nu există. Un copil n-are pasiuni de genul acesta, aşa că tratarea lui homeopată prezintă riscuri imense.
P.S. Teoria homeopatiei a fost dezvoltată de medicul saxon Samuel Hahnemann (1755–1843), care a rămas un guru, un maestru absolut, cartea scrisă de el fiind şi acum biblia tratamentului.
Printre principiile de bază se numără „dinamizarea”, adică prepararea prin agitare a unor diluţii, pe ideea că o cât mai mică cantitate din ingredientul activ este cu atât mai eficientă.
Ca exemplu s-ar putea da cele mai folosite diluţii, cele centezimale hahnemanniene, de 1/100, adică o parte din substanţa de bază se amestecă cu 99 părţi de solvent; amestecul este agitat puternic. Se ia 1% ( o parte) din această primă diluţie, numită 1 CH, şi se amestecă din nou într-un flacon cu 99 părţi solvent şi dinamizată iar. Vom avea soluţia 2 CH. Şi aşa mai departe până la 30 CH. Bineînţeles, la 30 CH nu mai ai nicio moleculă din ingredientul de bază. Şi totuşi efectul, zic homeopaţii, este devastator de eficient. Asta deoarece, zic aceeaşi specialiştii, apa, solventul, va purta amprenta moleculei originale.
Păi, mă gândesc eu atunci, plecând de la premisa că o cât mai mică substanţă activă este cu atât mai eficientă, de ce n-aş bea eu un pahar cu apă, care are toate ingredientele active infinit de mici, pentru a-mi trata în acest mod simplu şi eficient toate bolile prezente şi viitoare?
Se pare că de fapt eu în fiecare zi mă tratez homeopatic fără s-o ştiu.

Advertisements
This entry was posted in General and tagged , , , . Bookmark the permalink.

35 Responses to Îndopaţi cu placebo (1). Homeopatia.

  1. Dl.Goe says:

    Ca sa va tratati eficient homeopatic cu “apa chioara” trebuie musai sa vizionati un film din care sa invatati cum sa va rugati apei pentru a transmite mental informatia pozitiva care sa structureze apa in varianta “apa vie”. Dincolo de unele exagerari exista anumite aspecte de luat in seama in acest film. In plus, placebo or nu, un pahar de apa consumat dimineata cu o jumatate de ora inainte de micul dejun are efecte curative neasteptate. Cred. 🙂

    Iata filmul (partea 1 din 8) Daca va captiveaza partea 1m cu siguranta ca le veti gasi si pe celelalte:

  2. Mitzaa Biciclista says:

    Hum, oare atât de rusticul usturoi chiar nu mai are efect, din moment ce apar, iată, astfel de tratamente?

    • d'Artagnan says:

      Deci, se ia un căţel de usturoi, se pune într-o soluţie de apă minerală în care s-a dizolvat 1 gram de sare, se lasă la macerat 1 lună de zile, se ia 1% din soluţia rezultată 1 CH şi se amestecă cu 99 părţi apă minerală, se agită puternic, din soluţia rezultată 2 CH se ia 1% şi se amestecă…şi tot aşa până la 30 CH.
      Aşa am obţinut o soluţie homeopată numită extract 30 CH de allium sativum. Adică mujdei de usturoi diluat de l-a luat mama naibii, mai pe româneşte.
      Pe care n-au decât s-o folosească homeopaţii la friptură, o apă chioară cu “amprentă” de usturoi.
      Eu prefer originalul.

      • Mitzaa Biciclista says:

        Și eu 🙂

      • Aramis says:

        d’Artagnan

        Sa stii ca exista totusi rezultate notabile in urma homeopatiei. Pana la urma e logic, cantitatile infime de substanta , ce nu pot face rau organismului in general, stimuleaza functionarea unor organe lenese, sau afectate, refacand functionalitatea. Asta este demonstrat, perceptibil, masurabil si stiintific daca vrei. In ce masura putem directiona acele substante spre organul tinta, in ce masura un organ sau functie afectate pot raspunde la tratament, este o alta discutie. Chestia cu increderea este valabila nu doar in homeopatie, dar in orice act medical, in orice subramura medicala. Lipsa de incredere ( care oricum face ca orice vizita la medic sa fie doar un drum inutil, o plimbare) scade cu cel putin 50% sansa de tratare a bolii si pana aproape de zero Sansa de vindecare. Iar placebo poate fi uneori ( psihologic cel putin) un real tratament.
        Uite de exemplu, Mitza crede ca daca mananca usturoi zilnic, se fereste de raceala, si sunt sigur ca n-a racit iarna asta 🙂

        In Oltenia femmeile cred ca daca asezi un cutit sub pat, tai durerile facerii in doua, si am auzit 🙂 ca oltencele nasc usor.

        • d'Artagnan says:

          🙂
          Ia zi, prietene, cam cât de infimă e substanţa aia diluată de 300 de ori?
          Tocmai, rezultatele homeopatiei au fost măsurate ştiinţific, zeci de ani, folosind aceleaşi mijloace de testare ca cele folosite în medicina convenţională (testare în dublu orb). Rezultatul e fără dubii: un mare placebo! Se pare că doar tu şi Prințul Charles de Wales mai credeţi în chestiile astea! Ce vrei, marile personalităţi se atrag! 🙂
          Nu am zis că placebo nu poate face bine, de aia şi am dat definiţia de “efect placebo”.

          • Aramis says:

            Homeopatia ar trebui facuta in functie de pacient, in urma unei anamneze amanuntite si a unor investigatii. Produsul administrat este personalizat. Ce vezi tu in farmacii este 99% marketing, si nu inseamna ca acele produse au efect la marea populatie. Dar daca le iei cu usturoi… 🙂
            Personal, am o incredere limitata in homeopatie ca subramura medicala, la fel si in Medicina naturista. Mai ales ca in lipsa unei culturi in acest sens ( ca in China de ex, unde stilul de viata este altul) , administrarea in ” ultima faza” de produse homeopatice sau/ si naturiste este doar frectie la picior de frasin, sau o modalitate de a face bani pentru sarlatani.

        • Mitzaa Biciclista says:

          Nu am scris nicăieri că usturoiul trebuie mâncat zilnic ca să ne scutească de răceală, fiindcă am convingerea că degeaba mănânci usturoi dacă…hmm…nu porți ciorapi 😳
          Cât despre ceea ce cred sau cum anume nasc femeile din Oltenia, văd că știți mai bine decât mine, fapt care vă situează într-un anume plan al cunoașterii 😀
          Dar am să țin minte la cine să apelez când vreau să aflu despre ritualuri sau obiceiuri vechi.

  3. Swift says:

    “Basescu e presedintele Romaniei.” – afirmare a unui fapt.

    Da, traim bine doar cu el! – PLACEBO

    Nu, e distrugatorul, murim cu el! – NOCEBO

    PS. Inducerea efectelor in masse, dupa caz, cu mijloace specifice.

  4. d'Artagnan says:

    Aa, nu cred că e vorba de asta…cred că e vorba mai degrabă de asta:

    Băsiştii
    de Andrei Pleşu

    Nu-mi plac băsiştii. Nu-mi plac, în general, idolatrii, naturile obsesionale, care pariază totul pe o singură idee, pe un singur om, pe un singur ”proiect”. Mai ales cînd e vorba de sfera politicului, în care ”absolutul” n-are ce căuta. Politicul e teritoriul relativităţii lumeşti, al compromisului, al alternativelor pragmatice.
    Adaug, însă, că obsesivitatea poate fi colorată şi euforic, adulatoriu, omagial, dar şi toxic, demonizant, demolator. Stilistic şi psihologic, nu e nici o diferenţă între înălbirea leşinată a cuiva şi înnegrirea lui furibundă. Ambele ţin de patologia fixaţiei nevrotice, a urii şi iubirii oarbe. Ambele falsifică realitatea şi, prin iradiere, strică sufletele.

    Observ că ”băsiştii” ”îndrăgostiţi” de Traian Băsescu vorbesc mult mai puţin despre ”idolul” lor, decît ”băsiştii” care-l detestă, mobilizîndu-se zilnic pentru ample campanii împotriva lui. E un fel de a spune că ”băsiştii pozitivi” sunt mai ”infideli” decît cei ”negativi”. De fapt, ei sunt numiţi ”băsişti” nu atît pentru că îl laudă non-stop pe preşedinte, cît pentru că nu-l critică destul de isteric, sau pentru că se ocupă mai curînd de metehnele guvernanţilor. Dacă te legi de Ponta, sau de USL – eşti ”băsist”. Dacă ai obiecţiuni la moravurile unor televiziuni crîncen anti-băsiste – eşti ”băsist”. Cînd ies la rampă, politicienii şi gazetarii anti-guvernamentali (fie ei Cristian Preda, Mihai-Răzvan Ungureanu, Vasile Blaga, Elena Udrea, Adrian Papahagi, Sulfina Barbu, Mihai Neamţusau Andreea Pora, Dan Tapalagă, Sabin Orcan, Mircea Marian etc.) nu prea se referă la Traian Băsescu. În schimb, personajul Băsescu e cheia de boltă, turnanta cosmică, psihoza de fiecare clipă a adversarilor lui. I se dedică ore lungi de emisie, e aşezat, neîncetat, în centrul instituţional, politic, juridic, eventual şi meteorologic al lumii româneşti, al atenţiei publice. El e marele mahăr, ”demiurgul cel rău”, ”împieliţatul” istoriei noastre contemporane. El şi ”regimul” lui. El şi fetele lui, rudele naturale şi cele dobîndite prin alianţă. I se numără zilele pînă la expirarea mandatului, i se construiesc porecle băşcălioase cu posibil efect exorcizant, i se analizează şi psihanalizează fiecare gest, fiecare grimasă, fiecare cuvinţel. Pe scurt, se lucrează asiduu, cu un devotament demn de o cauză mai bună, la un adevărat cult (pe dos) al personalităţii.

    El înzăpezeşte şi (nu) dezăpezeşte, el ordonă arestări, inundaţii, fraude electorale, defăimări ale patriei, asasinate ale cîinilor, otrăviri ale mediului, certuri între uselişti ş.a.m.d. De ce întîrzie trenurile? Băsescu. (N-a fost el ministrul Transporturilor?). De ce nu se înţeleg Antonescu şi Ponta? Băsescu şi intrigile lui. De ce fură unii miniştri şi unii parlamentari? Din cauza DNA-ului condus, din umbră, de Băsescu. De ce e premierul plagiator? Manevră perfidă a lui Băsescu. Avem de a face cu o schemă gonflabilă la infinit, din care unii trăiesc (binişor…) de cîţiva ani buni.

    În ce mă priveşte, am suspendat colaborarea cu Traian Băsescu la numai patru luni de la începerea ei. Am scris mai multe articole critice la adresa lui, pînă într-atît, încît i-am provocat o reacţie publică ameninţătoare. Mărturisesc, totuşi, că nu mă culc şi nu mă scol cu preşedintele ”în casă şi în gînd”. Nu-i pot atribui, atît cît îl cunosc, o anvergură planetară şi un geniu machiavelic vecin cu smoala iadului. E drept că, prin comparaţie, se dovedeşte, chiar şi la ananghie, mult mai abil, mai matur, pe scurt, mai eficace decît toţi adversarii săi. Ghinionul lor! Dar, în definitiv, nu trebuie să fii un zeu ca să te comporţi mai inteligent decît V.V.Ponta şi G.C.L.Antonescu. Băsescu e pur şi simplu mai dotat mintal şi strategic, mai priceput în materie de politică, iar cînd vorbeşte – mai convingător. Asta nu înseamnă că trebuie să-ţi umpli zilele şi nopţile cu cartografierea lui. Că trebuie să-ţi faci un scop de viaţă din tăvălirea lui prin pesmetul gălbui al indispoziţiei tale. Uneori, nu-mi vine să cred ce văd: oameni în toată firea îşi dau întîlnire seară de seară, ca să pună mustăţi şi coarne pe portretul preşedintelui! Nu par să mai aibă alte trăiri, alte reflecţii, alte orizonturi, dincolo de Cotroceni. Sper să o facă pe bani buni! Ar fi, medical vorbind, mai ”igienic”. Fiindcă dacă o fac de plăcere, sau din cauza unor obscure motivaţii de ordin personal, sau din lipsă de imaginaţie, sau dintr-un soi de inerţie birocratică, atunci e trist. Aproape înduioşător. Îţi vine să le spui – am mai făcut-o – ”Fraţilor, luaţi o pauză! Există viaţă şi după Băsescu! Şi fără Băsescu, dincolo de el! Viaţa e vastă! Bucuraţi-vă! Încercaţi să fiţi niţeluş mai complicaţi! Nu merită să vă irosiţi, ani de-a rîndul, în mici exerciţii de ură! Nu mai fiţi atît de băşişti!”

    • pierre says:

      Interesant…majoritatea ideilor din acest text au fost deja exprimate si aici, la han, de catre diversi trecatori.Nu inteleg de ce maestrul a simtit nevoia si a unei pozitionari personale fata de problema (Basescu). 🙂 A compromis (partial) frumusete de munca de conceptualizare.

  5. Radu says:

    Cica nici un savant nu a reusit sa explice asa-zisa proprietate unica a apei de a isi micsora densitatea prin cristalizare. Boooo ! Ce sa mai spunem despre iarasi unica proprietate de a urca prin trunchiurile copacilor sfidand legile gravitatiei ? Vezi daca nu i-a cazut ploaia in cap lui Newton, nu se mai scremea el cu gravitatia cand e clar ca apa are proprietati ant-gravitationale. Gasca, mira-te si da mai departe ! Mai sunt 7 serii, toate una si una, nu schimbati canalul ca vine unul sa se mire cum de apa Bucurestiului e poluata cu 66% hidrogen.

  6. Swift says:

    Yes, IUBIREA OARBA versus URA OARBA. PLACEBO versus NOCEBO, aplicate faptelor.

    • Dl.Goe says:

      In fiecare gaura, in fiecare groapa, in fiecare rana, in fiecare abis se va pune cate un (dumne)zeu. Totul va deveni neted si explicabil. Cine n-are (dumne)zei pune cuvinte. Eventual le scrie cu majuscule ca sa se umple golurile mai bine.

      Exagerati d-na Swift, chiar daca (ziceti ca) nu sunteti o doamna. Exagerati mult mizand pe cuvinte goale, golite de sensuri, si pe repetarea frazelor. Fiti draguta si spuneti ce vreti sa spuneti. Pareti a afirma, insistand, ca nu exista decat impresii si emotii si ca nu exista fapte. In general asta ar fi adevarat (o fi, nu zic nu) dar in context (contextul particular) ar fi fals, cat se poate de fals. Vorbiti in context, sau va plasati in afara contextului asa… smechereste? De curiozitate.

      • Swift says:

        TFITS, Doamna Goe.

      • Radu Humor says:

        Ce poate fi mai nostim decât faptul că cel care se joacă printre cuvinte, la fel cum se joacă câte un copilaş neştiutor cu creionul prin oliţa de noapte, după ce a făcut şi el o treabă mare ( la fel cum crede şi speră şi Goe că face 😉 ) încearcă să dea lecţii de punctualitate . La subiect şi la replică 🙄

  7. Observator says:

    Tocmai ce le-am numărat: 30 de tuburi de Oscillococcinum am in casa. Tot cam atâtea peliculete de coldrex si aspirina cat cuprinde.

    Si anul asta n-am răcit. Vezi ca au efect?

    • d'Artagnan says:

      Eu n-am acasă nimic de răceală. Dar am apă de la robinet care are toate substanțele active în proporție foarte foarte foarte mică. Homeopatie de mare clasă.
      Așa că am băut un pahar de apă la începutul iernii și anul ăsta nici eu n-am răcit. Vezi că are efect?

      • Radu says:

        Ce-i interesant e ca are si o gramada de toxine si microbi, virusi mortali, etc. in proportie foarte foarte mica. Basca cateva molecule din ultima rasuflare a lui Cezar. Si atunci stai si te intrebi: daca apa e asa de performanta in a retine amprenta nu stiu caror antibiotice, nu retine oare si amprenta virusilor alora rai ? Ca vreun bolnav de SIDA spre exemplu trebuie sa fi baut un pahar de apa pe jumatate, aruncand restul la canal, transferand astfel amprenta HIV Dunarii, Marii Negre, pe urma prin ploi raurilor, samd si in final apei de la robinet.

  8. Radu Humor says:

    E al nu ştiu câtelea articol în care Pleşu foloseşte aceleaşi metode pe care le critică la alţii, dar mai ales acelaşi subiect (încă!) drag lui cu toate că cel în cauză l-a tratat ca pe marioneta intelectuală de serviciu !
    La fel ca-n bancul, se zice chiar adevărat, în care cel din dreapta nu mai este necesar a se legitima în nici un fel, dar mai ales intelectual, atâta timp cât cel de la volan este ditamai generalul ! Trecut şi călit prin grele lupte cu alte de găşti intelectuale, decât cele prezidenţiale
    Cam cum se cred toţi cei care au servit cu râvnă şi fără jenă puterea, deşi rolul lor ar fi fost de paznici ai democraţiei şi nu de pupincurişti fără scrupule, javre intelectuale cărora li s-a închis botul cu ciolanul unor funcţii bugetare, pe care le-au folosit împotriva celor din banii cărora erau plătiţi !
    În anturajul ales şi amintit mai sus de Pleşu ( “(fie ei Cristian Preda, Mihai-Răzvan Ungureanu, Vasile Blaga, Elena Udrea, Adrian Papahagi, Sulfina Barbu, Mihai Neamţusau Andreea Pora, Dan Tapalagă, Sabin Orcan, Mircea Marian etc.) “nu poţi găsi un om de onoare nici dacă-i aduni pe toţi la un loc 😉
    Iar dacă-i mai adăugăm şi pe ceilalţi ( Tismăneanu, Patapievici, Mihăieş, TRU) pe care din motive neclare Pleşu omite a-i aminti, avem un tablou destul de sumbru cu cei ce se “intitulează” intelegenţia românească !
    Halal !
    Mai ales atunci când ştii câte parale face cel în slujba căruia şi-au pus întregul talent.
    Mai mult de gaşcă fără nici un Dumnezeu, decât de elită intelectuală !
    Neavând altceva de oferit ( talentul artistic i-a ocolit) s-au folosit de ce ştiau mai bine :
    Un pupincurism greţos, dar bănos, cu sinecuri, la care nici măcar cei mai apropiaţi lor nu puteau visa, dacă s-ar fi ţinut cont doar de talentul lor literar-academic ! 🙄

  9. Dl.Goe says:

    Ameliorate prin nuantari rezonabile, impresii contradictorii (aprent ireductibil contradictorii) precum cele exprimate de catre D’Artagnan-Swift (si altii) pe de o parte, si de Aramis (si altii) pe de alta parte, se pot dovedi valide simultan. Lasand la o parte extremismele enoriasilor (atat ale partizanilor si cat si ale detractorilor declarati ai homeopatiei) se poate constatat ca ambele impresii se pot dovedi valide in acelasi timp. Dincolo de comicul acelor extremisme, pe undeva pe la mijloc, exista unele adevaruri. Unul dintre adevaruri este ca bolile sunt multe si leacurile sunt false. Majoritatea leacurilor sunt false per se, homeopatice sau conventionale in egala masrua. Majoritatea incearca sa comenseze efecte (si nu sa anuleze cauzele care au produs boala), si in efectele tuturora sunt influentate decisiv de efectele placebo si nocebo, care ar trebui introduse corespunzator in ecuatia terapeutica. Se spune (de ex) ca usturoiul ajuta la ameliorarea tensiunii arteriale (in cazul celor care au hipertensiune) si ca se mai spune ca ajuta la mentinerea colesterolului in limite normale (scade colesterolul “rau”). Nu stiu daca usturoiul are intr-adevar aceste efecte, dar stiu ca cei care au convingerea ferma ca usturoiul are aceste efecte resimt in mod categoric efecte masurabile in aceea privinta (placeo ori nu nu prea conteaza) cu mai putine efecte secundare decat “medicamentele” prescrise pentru aceleasi probleme. Medicamentele respective nu-s nici ele chiar medicamente. Hipertensiunea arteriala este o “boala” cu cauze necunoscute. Se cunosc ce-i drept anumiti factori de risc (obezitatea, sedentarismul, stresul, diabetul, arterioscleroza, fumatul, regim bogat in sare, cafea, vin rosu) dar se intalnesc situatii in care hipertensiunea se instaleaza in absenta acestor factori de risc cat si situatii in care in prezenta constanta a acestor factori nu duce la hipertensiune. Sunt oameni cae imbatranesc (in “rele”) avand tensiunea 12 cu 7. Medicamentele pentru hipertensiune nu elimina nici cauzele si nici factorii de risc. Nu fac decat sa compenseze efectele actionand chimic la nivel celular, marind (artificial) elasticitatea vaselor de sange. Dar nu pot face acest lucru daca pacientul nu e convins ca acel medicament poate sa-i scada tensiunea arteriala. Un pacient care nu crede in acele medicamente sau care e ingrozit de efectele secundare pe care acestea le pot avea (domne ataca ficatul) nu ajunge la ameliorarea simptomelor. Se zice ca arsenicul continut in usturoi, consumat constant, ar avea ca efect uciderea unui numar mare de neuroni, contribuind la sporirea ratei cu care acestia oricum mor in timp. Informatii (psihologice) nocive sau benefice care pot influenta decisiv contributia chimica a “medicamentului”, homeopatic sau conventional. Totusi n-am auzit ca orezul sa ajute la scaderea tensiunii arteriale sau la combaterea/prevenirea gripei. Poate ca o campanie facuta constat cativa ani la Antena 3 ar putea induce ideea ca asa ceva ar fi posibil si ar incepe sa se constate ca manacatorii de orez stau mai bine cu tensiunea arteriala si cu imunitatea fata de gripa decat ceilalti. Sau poate ca nu. Poate ca totusi usturoiul… Cine stie? Franghiile de usturoi, precum cele etalate de Mihail Neamtu la intruniri electorale, este intr-adevar mai eficient decat orezul. Ramane de vazut. Oricum usturoiul nu poate lipsi nici din mici electorali. N-are cum. Dupa cum orezul nu poate lipsi din sarrmale. Placebo, nocebo, religiile, homeopatia, usturoilul, dragostea, psihicul in general, denota faptul ca totusi dincolo de cuantica mai exista ceva. Ramane la latitudinea fiecaruia daca sa-l ia in considerare sau nu, si daca da cum si cat. Daca mai punem la socoteala si confuziile pur terminologice (nascute din felul in care le suna unora cuvintele; unora “placebo” le suna rau, stupid, altora le suna benefic, miraculos) se poate ajunge la concluzia ca ipoteza pe care am emis-o in debut despre “impresiile” contradictorii etalate on topic pe tema data, prin care aceste “impresii” pot fi simultan valide, ar putea fi foarte bine sa fie reformulata si altminteri si anume ca ambele sunt simultan tampite. Ambele formulari fiind la fel de in/valide. Acesta din urma fiind un adevar absolut. La fel ca si cel despre structura informatica a apei, in acord deplin cu mecanica cuantica.

  10. Radu Humor says:

    Dreptul la viață privată nu este un bun economic
    Cosmin Dumbrava / February 11, 2014 10:25
    Pe 11 februarie, numeroase organizații şi publicaţii care militează pentru un Internet liber organizează un protest online global, menit să atragă atenţia împotriva spionajului în masă practicat de autorităţile americane. Această amplă mişcare îi este dedicată activistului Aaron Swartz, de la moartea căruia s-a împlinit un an pe 11 ianuarie. Ţinând cont de felul în care lupta lui Swartz sau dezvăluirile făcute de Edward Snowden schimbă regulile jocurilor de putere dintre cetăţeni şi putere, e momentul să reflectăm la felul în care supravegherea, cu formele ei mai mult sau mai puţin vizibile, modelează realitatea în care trăim. Dreptul la o viață privată liberă de imixtiunile guvernului și țerților în general (right to privacy), ca și dreptul la libera circulație, dreptul la libera exprimare sau dreptul la confidențialitatea corespondenței sunt în pericol să ajungă negociabile în lumea digitală, din cauza unor greșite înțelegeri, de către guverne, ale raportului dintre libertate și securitate. Ne putem astfel întreba dacă este rezonabil ca aproape toți cetățenii să ajungă victime ale sistemelor de supraveghere datorită relațiilor interstatale?

  11. laura esteban says:

    Am locuit cu aceasta boala mortala pentru mai mult de un an, soțul meu am descoperit că am fost amândoi HIV +. Ne-am încerca în toate moduri de a trăi viața noastră, în ciuda acestui lucru, în corpul nostru nu până când am dat peste acest plante puternic, care la portretizat pe care el a avut cure.At început am fost mai sceptic, dar soțul meu a insistat pe dându-i o încercare și am comandat pentru unele din plante sale și în câteva săptămâni după ce a urmat procesului din cauza acestei plante, ne-am dus pentru un test ca el ne-a spus prea am fost copleșiți de fericire când am primit rezultatul de la clinica. Rata de virus în corpul nostru a scăzut și, în câteva săptămâni, am fost in totalitate cured.We, de asemenea, întrebat de ce el nu a ieșit în lume, care a avut leac și a spus că a făcut-o în 2011, dar a fost respins de către echipa de cercetare International. Cel mai important lucru este pentru tine de a fi vindecat Dacă vrei să știi despre acest apel de plante pe +234 706 542 4920 sau e-mail: herbalcure4u@gmail.com. Dumnezeu să vă binecuvânteze.

  12. Am nimerit la han sau la ora de chimie, să știu cum mă îmbrac la cină, hangiu!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s