Cum se scrie istoria…

Manualul de istorie actual
Bătălia de la Mărășești (6-16 august 1917) a fost cea mai importantă operațiune militară desfășurată de Armata Română în timpul Primului Război Mondial. A fost o operațiune complexă, de apărare și menținere a liniei frontului punctată cu numeroase riposte ofensive din partea românilor, în condițiile în care armata rusă era în plină disoluție revoluționară.
Generalul german Curt von Morgen, comandantul Corpului I de Rezerva, consemna în memoriile sale: “Rezistența dușmanului, în special a românilor, a fost neobișnuit de dârză și s-a manifestat prin 61 de contraatacuri … în decursul celor 14 zile de luptă. Ele au condus mai ales la lupta cu baioneta.”
În inima românilor, această bătălie are un loc special datorită eroismului de care au dat dovadă ostașii români și a faptelor de arme ale sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu, căpitanului Grigore Ignat, generalului Eremia Grigorescu, dar mai ales datorită legendarei expresii:” Pe aici nu se trece!”. Începută ca o bătălie de urmărire a forțelor rusești – care nu mai doreau să lupte, bătălia s-a transformat treptat într-o încercare foarte costisitoare de “a sfărâma armata română din Moldova”, după cum chiar mareșalul Hindenburg, șeful Marelui Stat Major german, afirma. Cotidianul “Times” scria că “Apărarea frontului la Mărășești a fost cea mai strălucită faptă de arme săvârșită vreodată de români …”.

Manualul de istorie viitor
Războiul de 10 ani (2004 – 2014), căruia i se mai spune şi războiul rozelor, a fost cea mai lungă şi grea operaţiune politică şi economică desfăşurată de reprezentanţii Poporului Român în timpul perioadei ce a rămas cunoscută ca Marea Revoluţie a Bunului Simţ.
A fost o operațiune complexă, de apărare şi menținere a privilegiilor obţinute cu greu şi pe merit, punctată cu numeroase riposte ofensive din partea politicienilor români, în condițiile în care Justiţia era în plină reformă şi schimbare.
Mass-media adversară din acea vreme nota aproape cu admiraţie: „Rezistența oamenilor politici, în special a parlamentarilor, a fost neobișnuit de dârză și s-a manifestat prin zeci de contraatacuri … în decursul celor 10 ani de luptă.”
În inima românilor această bătălie are un loc special datorită eroismului de care au dat dovadă politicienii români și a faptelor de arme ale preşedinţilor Dragnea şi Oprişan , ale deputatului Zgonea, generalului Cătălin Voicu, premierului Ponta, dar mai ales datorită legendarei expresii care-a rămas din acea neagră perioadă: „Pe aici nu trece DNAul!”.
Începută ca o timidă bătălie de urmărire a politicienilor mărunţi, bătălia s-a transformat treptat într-un război de poziţii costisitor, de lungă durată, cu pierderi grele în rândul combatanţilor. ÎCCJ, DNA şi ANI au încercat din ce în ce mai energic „să sfărâme elita politico-economică aleasă democratic de poporul român din Moldova, Muntenia şi Transilvania””, după cum spunea chiar premierul Victor Ponta în celebrul său discurs ţinut în cele mai grele clipe ale bătăliei, adică în decembrie 2013: „ Călugăreni, Posada, Vaslui, Mărăşeşti…aşa cum înaintaşii noştri, prin eroice fapte de arme, au rezistat , a venit momentul să vă cer şi eu un efort, un ultim efort…rezistaţi! rezistaţi! rezistaţi!… Antena 3 şi România TV sunt cu noi…restul, propaganda sistemului Băsescu, obişnuiţi-vă, încă 11 luni va face rău, va băga oamenii în închisori, va distruge cât va putea. Dar, dacă am rezistat 9 ani şi o lună, mai rezistăm încă 11 şi oamenii aşteaptă ca noi, PSD, să închidem epoca neagră Băsescu”.
Rareori s-a mai văzut în istorie un discurs mai motivaţional ca acesta.
Şefii UE îşi arătau admiraţia: “Apărarea privilegiilor aleşilor poporului a fost cea mai strălucită faptă de arme săvârșită vreodată de politicienii români …”
P.S. Istoria se scrie întotdeauna de către învingători. În cazul de faţă, cele 4-500 de familii „domnitoare” ce-şi vor întări dominaţia politico-economică în următorii ani, cu largul concurs al poporului român.

This entry was posted in General and tagged , , , , , . Bookmark the permalink.

19 Responses to Cum se scrie istoria…

  1. neamtu tiganu says:

    dartagniane, de data asta te-ai intrecut pa tine, atita tirada pupincurista nu a trezit nici marele cizmar, baiete, te-ai nascut prea tirziu, cu fro 30 de ani in urma ai fi putut rivaliza cu Paunescu, Vadim si citi draq or mai fi fost.

    Nu-mi dau zeama daca o faci din timpenie sau din oportunism, oricum rezultatu e acelasi.

    P.S Te sfatuiesc sa tai porcu, sa faci cirnati, sarmale, cozonaci, Apropos, voua pupincuristilor nu vi se da vacanta de Craciun?

    • d'Artagnan says:

      Eram sigur că vei fi entuziasmat de articol.
      P.S. Tu faci cârnați, sarmale, cozonaci?

      • neamtu tiganu says:

        ba papagalule, daca tot o dai pa istorie ia-o ba de la 48, pardon baga-l si pa Mihai Viteazu, sau macar fane babanu, chiar pa decebal si nu-l uita pa Traian, pardon, p-asta-l bagi si cind esti in pat cu nefasta-ta.

        P.S Cirnati nu fac, in schimb sarmale din varza murata de mine cu porumb si gutui si cozonac a facut nefasta. de Craciun voi face, la sarmale, mamaliga, da nu orice fel ci ceva extrem de Special, o mamaliga de luxe, nu va spun reteta, sunteti prea timpiti sa apreciati.

        • d'Artagnan says:

          Bă prostalăule, i-am băgat: Călugăreni, Vaslui …da’ dacă ioc cultură la tine…crede-mă, mi-e greu să scriu separat, doar pentru tine, uit mereu că ești bâtă la istorie…

          P.S. Zi mă, tâmpitule, rețeta, nu ne mai fierbe în ceaun, ca pe mămăligă…

  2. Radu Humor says:

    În afară de găselniţa cu acel “Pe aici nu se trece !!”, la care ai agăţat inspirat DNAul, nimic spectaculos 😉
    Dar trist !
    Cred că ideea ţi-a venit de la alt pupincurist ( e drept, complet lipsit de haz, spre deosebire de tine :mrgreen: ), – Cristian Preda, care-l compara pe Băsescu cu Corneliu Coposu !!!!!
    Culmea ar fii să te şi mândreşti cu asemenea companie 🙄
    P.S.
    Vorba lui Herr: pune mâna pe cuţit ! 😆
    Şi dacă n-ai porc, tAIE-ŢI MĂCAR ELANUL ! :roll::
    Pupincurist-băsist 😉

    • d'Artagnan says:

      N-are nicio treabă Băsescu cu Coposu. Dacă așa a zis Preda înseamnă că bate câmpii. Dar nu vrei să pui tu linkul? Că ne-a zis Pierre să fim atenți la ce goange bagi tu pe blog, neverificate…Ia demonstrează!

  3. pierre says:

    Ideea articolului e mishto, macar pentru ca nu lasa sa treaca complet neobservata printre obisnuitii hanului una dintre cele mai mari gogomanii si mizerii debitate de Ponta in 2013 :

    “Restul, propaganda sistemului Băsescu, obişnuiţi-vă, încă 11 luni va face rău, va băga oamenii în închisori, va distruge cât va putea. Dar, dacă am rezistat 9 ani şi o lună, mai rezistăm încă 11 şi oamenii aşteaptă ca noi, PSD, să închidem epoca neagră Băsescu”

    Norocul lui Ponta este ca se aproapie Craciunul, spiritul sarbatorii cuprinde incet-incet Hanul Muschetarilor, iar Dl Goe a dat deja un binevenit start catre relaxare.Craciun tihnit si dvs, dle Goe si tuturor celor prezenti la Han in decursul acestui an tulburat.Daca evenimentele nu-mi vor sparge usa, declar ca pana pe 6 ian voi ocoli orice polemica, cearta sau boscorodeala , asa cum voi evita orice referire politica “de dulce” la adresa figurantilor-papusi politice de pe imensa scena ce se desfasoara zilnic in fata ochilor nostri.Si ca o incercare timida de a scapa atmosferei de confruntare absurda, de regasire a unei tihne timide,uite cateva teme , selectate cu un subiectivism strigator la cer,la care prefer sa meditez zilele astea:
    -Mihail Hodorkovski a fost eliberat din puscarie.Recent, in timpul unui zbor, am citit intr-un ziar strain dintr-un avion Lufthansa, un interviu fenomenal luat de un ziarist britanic lui Hodorkovski in puscarie.M-au impresionat profund drama umana, situatia fara iesire aparenta si, mai ales, senzatia ca dupa 10 ani de reeducare,spiritul lui Hodorkovski parea infrant definitiv.Asta mi s-a parut lucrul cel mai trist.Cat timp am parcurs interviul,m-am gandit intr-una la Soljenitin si al sau Ivan Denisovici,desi comparatia poate parea exagerata.Nu stiu exact de ce, dar vestea eliberarii acestui om mi-a provocat o bucurie inexplicabil de intensa.
    -Conform unui clasament intocmit de revista americana Science, avansul stiintific cel mai semnificativ in anul 2013 l-a constituit folosirea imunoterapiei in combaterea cancerului.Ceea ce mi se pare extraordinar in aceasta stire,dincolo de aspectul practic, este ca medicina, stiinta in general, pare sa fi redescoperit simplitatea primordiala, principiul natural de baza al capacitatii miraculoase, poate divine,a unui organism viu de a se autoregla.Nu stiu de ce, dar imi inspira mai multa incredere si speranta decat orice medicament miraculos sau robot sofisticat de operat sau ciopartit corpuri umane.
    -La bordul unei curse Wizzair Valencia-Bucuresti, o pasagera a intrat in travaliu si, asistata de membrii echipajului, a dat nastere unui baietel de peste 3 kg greutate, perfect sanatos.Nasterea si aterizarea au fost salutate de catre toti pasagerii cursei cu aplauze si strigate de entuziasm.Este exact genul de scene ticluite cu atentie in filmele americane de duzina.Si totusi, cateodata, viata bate filmul si asta este atat de frumos si de tonic.
    -Recent am vizionat filmul lui Walter Salles “On the road”, din selectia ultimului festival Cannes.Dupa “Diarios de motocicleta”,un giuvaer cinematografic al aceluiasi regizor, asteptarile erau mari si, slava Domnului,in linii mari ele au fost confirmate.Filmul a fost imboldul decisiv pentru lectura unei carti, “Pe drum”, de Jack Keruac,o carte si un autor despre care aveam informatii destule, dar pe care, din motive obscure inca, tot puneam mana si o lasam deoparte de vreo 2 ani de zile.In fine,asa cum e normal, filmul este departe de nivelul cartii.O carte perfecta pentru a intra in atmosfera sarbatorilor de iarna, despre renasterea Americii dupa razboi, nasterea unei generatii nebune si a unei culturi, “beat”,care a marcat o epoca.La un moment dat, in roman, se asculta o piesa de “bop-jazz” fantastica, pe care o dedic acum tuturor prietenilor de la Han :

    • Isabel.A says:

      Am citit azi in tren comentariul tau: gizas, erai in imensa eroare atunci cand l-ai comparat pe Hodorkovski cu Ivan Denisovici. Si esti tot in mare eroare daca cumva crezi ca e vreo victima a regimului, samd. Intamplator, cunosc destul de bine contextul arestarii sale, motivatiile pentru care a fost neutralizat, dar si o parte din imensul mecanism de PR( american, btw) care l-a ajutat (nu gratuit, ci pe foarte multi bani) atata vreme cat a fost in inchisoare.
      Contextul arestarii si judecarii sale e mult, mult mai complex decat a fost dezbatut “in presa” si, printre multe ratiuni , cele care tineau de re-configurarea sistemului energetic rusesc au prevalat pana si in fata intentiilor sale de a intra in politica si de a-l concura pe Vladimir Vladimirovici.
      Hodorkovski este un oligarh rus, imbogatit asa cum s-au imbogatit oligarhii rusi (prin preluare a activelor statului pe principiul primul venit, primul servit) , si care dorea sa lase capitalul american sa ia cea mai pare parte din actiunile celei mai mari companii energetice din Rusia la acea data: altii au considerat ca resursele energetice trebuie sa fie controlate si dezvoltate de stat, caci ele ar putea permite repozitionarea geopolitica a tarii (actiune in mare parte reusita) si acumularea de capital necesar modernizarii tarii (actiune in curs, evaluarea nu e relevanta inca). Pe scurt, acesta este contextul : sigur, procesul are lacune si condamnarea sa poate (si in unele aspecte chiar trebuie) privita si in cheie politica: dar, dupa multi, si condamnarea unei figuri importante politic din Romania(AN), a fost privita in cheie politica.
      Poate voi avea ocazia vreodata (daca voi mai scrie pe aici) sa elaborez “cazul Hodorkovski” , mai ales din perspectiva unor lucruri pe care media( mai ales cea occidentala) nu le ia in considerare pentru ca are un cadru de analiza pre-stabilit, din care nu are nici interes, si nici nu este lasata sa iasa (repet, cat a fost in inchisoare, a existat un mecanism de PR enorm si foarte pus la punct pt H. si el a lucrat not for free).
      Si, last but not least, Hodorkovski putea sa scape de inchisoare daca pleca in Israel (este si cetatean al acestei tari, daca nu ma insel): nu a a dorit sa o faca nici un moment: nu din vreo chemare martirica, ci pentru ca exista/exista (timpul trecut, prezent) un plan in ceea ce il priveste. Restul: tot felul de chestii gen “suferinta”, ” eliberare”, ” dizidenta”, etc, sunt lucruri bune sa starneasca emotiile si sa fie consumate de marele public, care are nevoie de acest tip de trairi.
      PS: Daca am scris comentariu, nu inseamna ca am revenit asupra deciziei de a scrie din nou aici: precizez asta ca sa scutesc eventualele (1,2,3…) flatulentze kilometrice de genul “s-a intors dna Isabel-ca sa scrie eseuri-fluviale-pentru ca nu poate sa stea departe-si trebuie sa se desfasoare undeva-samd-samd-samd”. Sper ca am fost suficient de clara.

      • pierre says:

        @Isabel,

        eu consider ca paralela facuta de mine merita a fi citita intr-o cheie mai subtila,probabil nu m-am exprimat eu suficient de clar.Mi s-a parut ca detentia in era Putin seamana foarte bine cu detentia din gulagurile sovietice, in sensul frangerii vointei proprii,umilintei si spalarii pe creier.Dealtfel eu si spun ca m-am referit la detentia lui Hodorkovski prin prisma spiritului sau, care “parea definitiv infrant”.Nu am facut alte aprecieri politice.
        Iti doresc sarbatori cu bine.

  4. Swift says:

    Istoria o scriu învingătorii și o rescriu învinșii, când vine vremea lor.
    Talibani din toate țările, uniți-vă-ți!

  5. neamtu tiganu says:

    Dar va fac cadou o reteta nemteasca de mamaliga, un pic imbunatatita de mine.
    Se curata ceapa si usturoi care se rumenesc usor in tigaie cu f. putin unt. Se fierbe mamaliga, in apa se pune vegeta, f. incet, la foc mic, ca. 40 de minute, evident se mesteca din cind in cind. Cind e aproape fiarta se pune ceapa, usturoi, dupa gust se mai poate pune rosmarin, facut marunt, si alte verdeturi, patrunjel si/sau boia. Se lasa sa se raceasca, apoi se taie felii cam de un cm. Feliile se prajesc in tigaie cu extrem de putin ulei de masline, doar ca. 5 min pe fiecare parte. Se scot si se pun la grataru de la cuptor, inca ca. 3-4 minute pe fiecare parte. Iese ceva demential, evident cu sarmale.

  6. Candid says:

    Pe bucati, istoria poate fi scrisa si de cei mai mari dictatori nebuni (vezi hitler, stalin, pol pot, ceausescu). Dar si dragnea impreuna cu ponta si (i)zgonea au potentialul sa scrie o fila neagra de istorie pana vor fi alungati de popor. Ei se cred acum pe cai mari.
    Iata cam cum vad ei viitorul apropiat, asa cum reiese din

    Dialog Dragnea-procurori DNA:

    -Eu imi apar Bombonica, Teleormanul si Teldrum-ul
    Dar si « softul » de acu anu’, plus averea, impreuna cu baronii
    Iară tu, măi DNA, cam degeaba fluturi dosarul meu penal
    Cum c-am inviat si mortii si i-am pus sa faca tumbe
    Caci daca ne-ncordam muschii, va dispare precum fumul
    Orice fel de infractiune : vom schimba intreaga lege si-n final
    Dragii mei ponta si nitu, ce-mi sunt prieteni numai mie
    Iara tie, pe veci, dusmani, sigur iti vor fi. Fara a prinde voi de veste
    Ne vor dirija spre China, Putin si Coreea lui Kim Jong un
    Sa va vad io atuncea cum veti dansa pe jaratec. Noroc bun !

  7. Radu says:

    d’Artagnan, & all,

    Stiu ca nu are legatura decat tangential cu ce ai scris tu, dar as vrea sa va intreb: voi cunoasteti vreo carte (enciclopedie) de istorie respectabila si neromaneasca care sa descrie macar intr-un paragraf contributia Romaniei din 1917 la primul razboi mondial ? Eu recunosc ca mare mi-a fost frustrarea sa descopar ca nu stiu nici o carte serioasa despre primul razboi mondial in care Marasestii sa fie macar mentionati. Contributia Romaniei se rezuma la 1916, si impresia generala e una de mare dezamagire in ce priveste Romania si mare admiratie in ceea ce priveste Germania (unii vorbesc chiar despre victoria strategica cea mai clara a armatei germane de pe intreg cuprinsul razboiului — ma refer bineinteles la aventura din 1916).

    No, acuma ca sa revin la ce ai spus tu, d’Artagnan, trebuie facuta diferenta intre istoria scrisa de romani si cea scrisa de cei din afara Romaniei. In ce priveste primul razboi mondial diferentele sunt cat se poate de clare. Daca istoria scrisa de romani despre anii Basescu va fi cea spusa de tine, cum crezi atunci ca va suna cea scrisa de americani sau de englezi ? In contextul european (mondial cu atat mai mult) cred ca va semana cu cea a Romaniei din 1917: liniste totala ! Poate vreun paragraf-doua continand cuvinte ca : mare dezamagire !

    • d'Artagnan says:

      Probabil că ai dreptate.

      • lazycat001 says:

        Apropos de cum se vede Romania din strainatate, are Tom Gallagher cateva scrieri foarte bune (pe langa jurnalistica merita citita si lucrarea “Furtul unei natiuni”). Reuseste sa ne faca un foarte obiectiv rezumat al istoriei noastre in vreo 100 de pagini.

        Ce voiam sa spun: Romania nu se vede asa de rau din afara. Pentru oamenii obiectivi si care studiaza obiectiv “fenomenul”, pe langa cele (multe) rele avem si destule bune si mai ales promitem, sau poate promiteam…

  8. Marginalia non turpia says:

    Istoria se scrie cum le convine oamenilor – aici și acum – fie că au o față reală ori virtuală.
    ”Goe”, virtualul / virtuosul Goe ”se scrie” – mai nou – într-un mesaj trimis mie, un Creștin:

    ”Flagged as spam by carmenmecuSubmitted on 2013/12/21 at 8:41 pm
    @Carmen-Maria Mecu – Nu doresc sa va intrerup monlogul virtual. Am trecut in mod special pe aici numai si numai pentru ca sarbatorile mari sau foarte mari din realitate ne fac sa uitam (pentru o clipa macar, o eternitate) furtunile imaginare, lipsite de orice consistenta, din lumea virtuala, si ne determina sa ne gandim, pret de un bob zabava, la persoanele reale (asa cum or fi ele, nestiute) de din spatele personajelor trimise la inaintare in eter. Ma gandesc asadar acum la persoana pe care n-o conosc, numita Carmen-Maria Mecu, si doresc sa-i transmit sincere urari de bine, Craciun fericit, implinire, bucurie cat cuprinde, consecventa si inconsecventa dupa trebuinta, sperante si surprize exclusiv placute, iar pentru la anul care vine sanatate, pace, prosperitate alaturi de cei dragi. La multi ani! V-as ramane indatorat daca ati fi atat de buna sa-i trimiteti acest mesaj din partea mea. Oricum gandul i l-am trimis deja.”

    Niște urări Goești mascate in ”urări creștinești”. Nu cred o iotă atâta timp cât nu șterge murdăriile pe care le-a scris despre mine folosind numele meu real.

    Le voi primi cu bucurie doar atunci când va face ce am spus mai sus, și – în plus – le va semna cu numele real, cu IP nemascat la Anonymous, cu email verificabil.

    Vă mulțumesc pentru ne- banare.

    Vă doresc Sărbători fericite!

  9. Marginalia non turpia says:

    I-aș fi răspuns pe barca sa, am însă multe experiențe neplăcute cu astfel de incercări.

    Mulțumesc iar.

    Vă doresc mult bine.

  10. lazycat001 says:

    @ d’Artagnan

    Frumos articol… dar stiai ca o sa-ti iei insulte la foc automat, nu ?

    Daca pana si dl Plesu, de obicei foarte moderat si incercand sa stea (mai) departe de miasmele vietii politice, a iesit din transee.. treaba e grava !

    Cu atat mai mult ma bucura ca ai mai iesit din auto-impusa echidistanta ca sa spui lucrurilor mai pe nume (oricum postacii cu miros fin se prinsesera de mult ca esti basist). Brav urmas al ostasilor de la 1917, ai iesit cu pieptul gol in fata mitralierelor cu fecale 🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s