Cu miloaga prin targ

O natie intreaga a urmărit cu sufletul la gura epopeea rinichiului lui Arsinel. In pijama sau in halat, de pe patul de spital si cu perfuziile in nari, actorul ne-a ținut la curent cu evolutia suferintei sale.

Emotii mari, functionare pensionate cu parul pe bigudiuri si batic in cap extaziate la gandul ca dl. Arsinel va primi in trupul sau un rinichi nou, foști securisti pe banca in parc cu un subiect nou de conversatie, fostulesti care si-l amintesc pe Arsinel de când era tras ca prin inel si avea podoaba capilara intacta, cateva lacrimi, cateva zambete, un profesor transplantolog mic dinozaur medicinist care nu a scăpat ocazia de a-si face putina reclama, flux de știri cu update-uri si breaking news-uri in legătura cu starea “maestrului”, alte lacrimi, cateva suspine, si in sfarsit nefericita tanti Tzutzi de la etajul 2 ,casnica tipica,căreia i s-a ars rantasul economic pentru ca a rămas doua minute in plus sa soarba ultimele noutati despre Arsinel  de la televizor. Cam acesta era tabloul trairilor nationale pe marginea patului de spital al lui Arsinel, pana când, stupoare! Cineva a avut curajul sa ridice o obiectie, sa facă o critica, sa interfere in dulceata harjonelii dintre natie(natia arsineilor) si rinichiul de rezerva ce i se gasise, pe cale sa devina rinichi buclucas. Nu stiu dacă respectivul (un obscur presedinte al unei asociatii de pacienti) e un scandalagiu de serviciu sau s-a plans din cauza ca a crezut ca s-a făcut o nedreptate prin transplantul “peste rând” al lui Arsinel. Este dificil de spus daca a fost favorizat Arsinel, sau daca a avut noroc. Medicina poate fi subiectiva, iar in cazul transplantului, lucrurile sunt prea complexe pentru a fi judecate de nespecialisti, si chiar de specialiști atunci când aceștia nu au acces la toate datele pacientului. Chiar programul de transplant in sine este discutabil având in vedere starea bugetului sănătății românești si modul in care este finantat acest program. Pe considerente politice, prin numiri politice si influența destul de dubioasa(si cu beneficii dubioase) Romania beneficiază de un program care in alte tari mai bogate ar fi considerat un lux. Asta in condițiile in care alte segmente sunt cronic subfinantate, si mai ales in condițiile in care rata de succes (cazuri rezolvate, vieti salvate) este mică. Dar cine sa se gândească sa pună in discuție astfel de lucruri, când emotionalitatea rinichiului lui Arsinel este mult mai dulce? Atunci când presedintele asociatiei de pacienți a fost dublat de critica acerba (si exagerata, voit badaraneasca) a lui Radu Banciu de la B1tv , natia arsineilor a explodat. Cu Arsinel in frunte. De la menuetul frivol al “rinichiului lui Arsinel” ce făcea deliciul natiei arsineilor, s-a ajuns la o vale a plangerii, cu bufeuri, lacrimi, sincope si lesinuri mai mult sau mai puțin studiate.”Televiziunile de știri” au intrat pe fir, si au ajuns la concluzia ca nimeni nu se poate lega de o icoana a neamului, ca Arsinel e un inger persecutat si un mare actor, iar peste toate oricum Basescu este de vina(ca doar B1 e basista). Arsinel a luat “miloaga” in brate, s-a plimbat cu ea pe la televiziuni, si a incercat sa o vanda natiei.

In general suferinta este o chestiune intimă, exista o discretie a bolii, o demnitate a pacientului. Oamenii mari, marii actori si personajele care beneficiază de o situație materială foarte buna, mai ales daca sunt persoane publice nici nu ar trebui sa apeleze la sistemul public pentru o operație ce poate priva pe un altul (mai umil, mai sarac, mai obscur, si probabil anonim) de șansa vieții. Demnitatea ar fi trebuit sa-l facă pe Arsinel sa-si rezolve altfel problema de sanatate. Cu discretie, cu mai multă demnitate, fără a apela la mila publica, si fără sa aducă miloaga la vânzare. Stilul acesta apartine altor vremuri,si unei lumi pe cale sa apuna. “Maestre” , nu-ți mai cumpara nimeni “miloaga”!