Capitalul patriot sau capitalul fara patrie?

Recentele “dezvaluiri” despre conturile si firmele offshore si aruncarea unor nume pe piata media romaneasca (nu de alta, dar sa aiba antenele ce mesteca) au pus un con de lumina asupra lumii offshore. Pornit in Franta (dupa o ancheta jurnalistica ce a durat multe luni)  si numit “offshoreleaks”,tot prin vehicularea unor nume de politicieni si afaceristi (cum ar fi fostul ministru Cahuzac-sarkozyist, sau Augier-trezorierul lui Hollande, ca sa fie ghiveciul complet), scandalul ajunge si in Romania.  Ma intreb cine va mai fi mentionat in afara de “obisnuitul” SOV, Burci sau Bahrini.

Scandalul se refera la conturi ale unor persoane (multe dintre ele publice, celebritati, politicieni, socialites, sau persoane conectate cu politicul) aflate in paradisuri fiscale, conturi alimentate prin operatiuni care scapau ochiului vigilent al fiscului din tara de origine. Desigur, “la gramada”, au intrat in vizor si conturile sau firmele offshore detinute de mari companii si corporatii, care se folosesc de legislatia existenta pentru a putea plati mai putine taxe. Zgomotul de fond  din jurul acestei teme insa tinde sa generalizeze problema intr-un mod periculos, si care nu duce nicaieri. Desigur, exista multe conturi (sau firme) offshore utilizate voit opac pentru a spala bani din activitati ilegale sau coruptie, sau pentru a finanta campanii politice “pe sub masa”, sau pentru alte activitati care ies dintr-un cadru legal (sau chiar moral). Dar cel putin la fel de multe sunt doar mecanisme si metode de a scadea cuantumul impozitelor platite (de catre persoane sau companii). Mari corporatii folosesc aceste mecanisme de foarte mult timp, iar statele , prin tratatele de evitare a dublei impozitari agreeaza (cel putin in teorie) astfel de practici. Din cand in cand totusi, politicieni, sau trepadusi ai acestora pun intrebari in legatura cu moralitatea sau chiar (la limita) legalitatea acestor metode. Nu am vazut stanga politica sa dezvolte subiectul, dar pare o tema a stangii. Acum 5-6 ani, am citit un articol (parca in Capital ) in care se spunea ca lui Ion Tiriac I se atrasese atentia sa nu mai desfasoare (chiar toate) operatiunile comerciale cu automobile prin offshore-uri din Cipru. Rapsunsul sau a fost foarte sec: “nu fac nimic illegal”. Pornise o discutie despre faptul ca vanzand masini in Romania, acesta ar fi trebuit sa plateasca taxele aici, deoarece profitul se face aici, si nu in alta parte. Sigur ca Tiriac (pe care-l consider unul dintre putinii oameni de afaceri veritabili ai Romaniei) nu a mai raspuns. Oare trebuia sa raspunda?

Ma intreb, in contextul mai larg, daca acest nou “scandal” nu este o alta metoda de a confisca unele capitaluri.

Capitalul (fie ca este vorba despre capitalul marilor corporatii sau de capitalul celor foarte bogati) ar trebui sa fie (si) sensibil la necesitatile statelor si la necesarul lor de cheltuieli? Actionarii ar trebui,  ( intr-o lume globalizata) sa fie nationalisti? Pot fi? Se spune despre capital ca este opportunist. Oare ar trebui sa fie (si) patriot?

Advertisements
This entry was posted in General and tagged , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

40 Responses to Capitalul patriot sau capitalul fara patrie?

  1. d'Artagnan says:

    Eu am început să am alergie la cuvântul patriot, în orice context.
    Din punctul meu de vedere, mi-ar place un capital oportunist, nepatriot. Un capital care să fugă după oportunități, după o forță de muncă ieftină și calificată. Adică să fugă din țara lui și să vină în România.
    Capitalul nostru ”patriot” e un mizilic față de capitalurile altora. Aștept să fugă laș un milion de EURO românești și să vină oportunist, sub formă de investiții, vreo câteva miliarde de EURO trădătoare.

    • casandra says:

      Nu ai sa vezi miliardele alea!
      Incepe acum, mai subtil la început, un nou capitol de contol al conturilor de capital. Si nu numai. In fond, libertatea de circulatie a capitalurilor este foarte “tinerica”, a inceput doar dupa 1971, dupa ce SUA a renuntat la standardul aur. Acum, capitalurile oportuniste, exuberante si irationale vor primi “plicul” , dupa 40 de ani de libertate.
      Povestile din ultima vreme cu paradisurile fiscale, cu banii negri, etc. sunt doar prima salva de tun. Va urma demonstratia despre cum au servit capitalurile vagaboande pentru finantarea războielor murdare, trafic de arme, droguri, etc.
      Pendulul istoriei se intoarce la ora controlului. Dar nu la scara nationala, ci regionala. In putin timp vom auzi voci “radicale” care vor cere autoritatilor regionale (pentru noi, europene) sa se interzica entităţilor cu sedii în paradisuri fiscale sa desfasoare acte de comert in Europa. Si nimeni nu va indrazni sa crâcneasca. Cand mai putin de 200.000 de eprsoane fizice şi juridice au “subtilizat” in ultimele decenii aprox. 32.000 mld. dolari punându-i la adăpost sub palmieri (să nu-i găsească fiscul, politia IRS, salariatii, etc.), nu mai sunt multe chestii de spus.
      Epoca viitoare va fi a controlului. A libertatilor controlate.

      • pierre says:

        @casandra,

        exista insa masa critica de vointa politica ? Pana la urma la asta se rezuma totul.Din cate se pare,decidentii politici,birocratii nu sunt tocmai straini de binefacerile sistemului offshore.

        • casandra says:

          Se aduna masa critica de violenta publica. Si de nimic nu le este mai FRICA decat de violenta publica organizata. Au mai gustat-o, dar au uitat gustul ei in ultimele cateva decenii. Nu au invatat nimic din istorie si istoria le va lua capul daca nu se trezesc foarte repede.

        • Aramis says:

          De aceea spuneam ca poate fi o tema a stangii. Cassandra mi se pare a fi gauchista, undeva intre gauche caviar si “revolutie de catifea”.

      • Aramis says:

        Cassandra, Cassandra… sa fii tu intr-adevar fiica lui Priam si a Hecubei?

        Capitalurile au fost libere inainte de WWI, si chiar inainte de WWII. Dupa 1945 constrangerile economice au determinat si restrangeri de libertate pentru miscarea acestora. La un moment dat, cum zici tu, s-a dat libertate maxima.

        Insa chestiunea cu “libertatile controlate” ma cam inspaimanta. Ce inseamna asta? Poti fi , “foarte liber”,”putin liber”, sau “mai liber”? Intre control si libertate mi se pare ca exista o contradictie in termeni (in contextul expus de tine). Asta spuneam: exista desigur capitaluri offshore plasate care rezulta din activitati ilegale, coruptie sau eludare de taxe, dar exista si libertatea companiilor de a-si stabili domiciliul unde li se ofera conditii mai “tropicale”, nu glaciare. Crezi ca marile corporatii , mariea burghezie sau multinationalele vor renunta la aceste libertati fara lupta?

        • casandra says:

          Nu, nu vor renunta fara lupta. De aceea chiar cred ca va fi lupta. Si cred ca primul gong deja a sunat.

          • Aramis says:

            Sunt de acord cu tine. Si imi place ca o vezi ca pe un antagonism. Un antagonism de clasa. Dar care ar fi clasele care se vor lupta? Pana la urma traim intr-o lume globalizata, iar politicul depinde de economic in mai mare masura astazi decat ieri (iar economicul mai putin de politic).
            Nu crezi ca “lupta” va fi mai mult o negociere? Ii vezi pe socialisti facand din asta o tema? (apropo de revolutie si la gauche caviar) 🙂

            • casandra says:

              Ei, va fi o babilonie. Care clase se vor lupta? Vor fi mai multe combinatii luptatoare initial. Vrei sa vezi cum sta lumea actuala cu clasele sociale? Am gasit la capetele pătrate de britanici un studiu interesant despre clase sociale. Acum 3 zile a fost publicat.
              http://soc.sagepub.com/content/early/2013/03/12/0038038513481128.full.pdf+html
              Tu care crezi ca se vor încaiera primele?
              În urma cu 7 ani toata lumea paria pe slabiciunea si extinctia “clasei muncitoare”. De cand cu criza asta, bunurile tangibile si economia producatoare de bunuri sunt iar la mare pret. Care este parerea ta?

              • Aramis says:

                Am pus eu link-ul acesta, este un studiu sociologic facut de bbc, acum trei zile, il gasesti la articolul Republica transpartinica.

                Pauperii sunt primii care ar avea motive sa se incaiere. Restul par sa se fi imburghezit. Chiar cei cu venituri mici par a-si extrage satisfactia sociala din alte locuri (expuenere sociala mai mare, program mai putin constrangator,etc) si ca urmare nu cred ca vor neaparat (in sensul ca ar lupta altfel decat prin vot) pentru o reimpartire radicala. Pauperii in UK erau calculati cam la 15%, in Ro si alte parti sunt cu siguranta mai multi procentual.
                “Clasa muncitoare” asa cum o stim nici nu mai exista, a inceput sa se schimbe si sa tinda spre stabilizare incepand cu anii’50’60.
                Sunt de acord ca productia de bunuri va capata o importanta mai mare decat a avut in ultimii 25 de ani, dar asta nu inseamna o “revenire” a clasei muncitoare (cel putin nu numeric). Forta de munca umana astfel ocupata nu va fi uriasa ca in trecut. Pana si bomboanele astazi sunt produse de masini.

                Eu cred mai degraba ca vrei sa ma convingi ca nu ai nimic de gauche caviar, vrei sa ma sperii, nu-i asa? 🙂

                • casandra says:

                  Observ ca avem interese de lecturi comune.
                  Sigur ca la noi altele sunt ponderile claselor respective. Si nu prea avem elite, in sensul din studiu. Dar avem precariat cat cuprinde. Si cam la toate nu stam bine cu capitalul social si cultural. Asta este bine pe de o parte, organizarea “zaverei” este mai dificila, dar extraordinar pe de alta parte, pentru ca in lipsa conditiilor de dialog/negociere mai ramane doar violenta oarba.

                • Aramis says:

                  Avem, e adevarat 🙂
                  Si tu ai prefera “violenta oarba”?

    • Aramis says:

      @d’Artagnan
      Si atunci, cum explici capitalul suedez? Ca asta pare tare patriot. Si plateste niste impozite…
      Oare nu se simte mai bine acolo, unde e “tuns” aproape de piele, pentru ca are alte avantaje?

        • Aramis says:

          Ceea ce arata ca impozitele mari nu sunt un impediment.Problema este insa de mentalitate. Pentru acele taxe, statul suedez ofera cetatenilor sai un imens “salariu social”. Am auzit foarte demult aceasta expresie, saalariu social. Nu prea se foloseste, dar exprima bine ceea ce statul ofera cetatenilor pentru impozitele platite. Daca o iei ca pe un contract (asa ar trebui sa fie) , si este respectat(ca in tarile nordice), treaba(relatia) pare sa mearga bine (perfectiune pentru toti nu exista).
          Ce te faci intr-o tara ca Ro insa unde nu exista incredere? Si unde statul nu-ti returneaza (mai) nimic?

  2. d'Artagnan says:

    Casandra
    32.000 mld.dolari?!
    Și apropo, ce înseamnă violență publică organizată?

  3. casandra says:

    La un impozit ultradecent, aproape indecent de mic, de 10%, ar rezulta….muuulti bani. sigur ca s-ar putea face. In primul rand s-ar diminua sarcina datoriilor publice. Dar nu ai ajuns de stanga! Cei ce-si platesc impozitele nu sunt de stanga, sunt cinstiti. Cei care nu isi platesc impozitele nu sunt de dreapta, sunt infractori.

    • d'Artagnan says:

      Ah, dar nu la asta m-am referit…dar am ajuns să cred că dacă ești de acord ca din impozite să susții învățământul și sănătatea de masă ești de stânga.
      Adică dacă nu mergi pe legea junglei nu poți fi decât un nenorocit de comunist.

      • Aramis says:

        🙂 asta cand gandesti in alb si negru… dar insisti sa-ti dai cu parerea si cu bata in balta, avem cunostinte comune…

  4. neamtu tiganu says:

    vin chiar acum de la fostu vostru preten, care s-a timpit la patrat.
    La subiect, scandalu oazelor financiare nu are legatura cu patriotism, e legat pur si simplu de ilegalitate. O persoana, firma cu sediu undeva e pur si simplu, prin lege, obligata sa-si declare toate veniturile, incl. cele din strainatate. De altfel “dezvaluiri” de acest fel se fac in Germania de mai multi ani, picant e ca guvernu cumpara CDuri cu date FURATE, unde sunt stocati fugitivii in Elvetia, de ex.
    Desigur, unii, mai ales romanii, sunt tentati sa mearga pe teorii ale conspiratiilor, vezi Doamne, Grecia, Cipru.. si aici e un aspect picant cind vezi ca tocma aia care au facut legile, care trebuiau sa le pazeasca, pai tocma aia o iau pa cotitura.

    Pe undeva se-ntimpla ceva extrem de grav, se pare ca sistemu mondial, financiar, legal, asa cum e azi construit nu functioneaza, se pare ca globalizarea i-a luat pa toti prin surprindere…

    • Aramis says:

      De acord cu tine in ceea ce priveste banii rezultati din sustrageri de la taxe, ilegalitati, coruptie,samd. Dar exista un offshore “la vedere”, cum era Cipru din motive de taxe mici. Sau cum sunt pentru americani unele insule. Inclusiv in USA poti face offshore, exista cateva state care permit. Deci o scadere a taxelor pe cai legale, o fuga a banilor acolo unde nu sunt “tunsi” atat de brutal. In UK exista cai legale de a-ti scadea taxele (Cameron a vorbit despre moralitatea acestor metode, dar nu a indraznit sa spuna ca va actiona impotriva acestor practici).
      Pana la urma “lupta” de care vorbeste Casandra trebuie sa faca o deosebire intre “offshore-ul rau” si “offshore-ul bun”(sau destept, depinde din ce perspectiva privesti). Nu crezi?
      Sigur ca politicienii profita de pe urma sistemului, iar cand le convine (scopului) il critica sau il desfiinteaza din vorbe. Nici mie nu-mi plac “lupii moralisti”.

      • neamtu tiganu says:

        “In UK exista cai legale de a-ti scadea taxele “.. ma faci sa zimbesc, atita timp cit e legal, e corect si firesc, mi se pare absolut normal sa-ncerci sa-ti reduci, pe cit, posibil taxele.
        Casandra vorbeste de altceva, o cunosc de mult timp desi niciodata nu am intrat cu ea in clinci, vorbeste de sistem, pune problema principiilor economiei mondiale, oare capitalu e cel care ar trebui sa conduca lumea? Oare nu ar putea fi considerate si alte criterii, nu, nu vorbesc de dreptate, echitate, ci doar de eficienta, siguranta.

        • Aramis says:

          Inteleg eu ce spune Casandra, nu e nevoie sa-mi traduci.
          Interesanta insa mi s-a parut ca l-am auzit pe Cameron vorbind de moralitate in a utiliza aceste metode, si spunand ca poate ar trebui revizuite din perspectiva morala. Ce crezi?

        • Aramis says:

          Cred ca n-ai fost in casa noua pana acum. Bine ai venit!

  5. Observator says:

    Eu am înțeles ca povestea asta se referă strict la operațiuni not ok, adica cele uitate in declarațiile de impunere. Asta, in orice stat ai fi, e evaziune.

    Gândește-te ca pe lista sunt enorm de multi ruși. Si eu aveam senzatia ca Rusia e paradis pe lângă Franța in urma mult mediatizatului caz Gerard.

    Acum ca ai pornit discuția cu privire la “libertatea capitalului”- capitalul e liber si e normal sa fie liber. Cine a obținut capitalul in mod cinstit sunt convinsa ca investeste luând in calcul mai multi factori, nu doar rata de întoarcere, cum ar fi siguranta, sarisfacerea propriului orgoliu si așa mai departe.
    Vazusem apoi o prezentare la ted: http://www.ted.com/talks/michael_norton_how_to_buy_happiness.html
    despre cel mai fericit mod de “investiție”.

    Paradisurile fiscale isi au si ele rolul lor, mai ales in perioade de boom, insa având in vedere impunerea unor măsuri centralizate de urmărire a deficitelor nu stiu cum pot supravetui ca parte din UE.

    • Aramis says:

      Pai aici e “shpilul”: mentalitatile diferite de la o zona europeana la alta, legile diferite si anumite obiceiuri, traditia unor state ca Cipru, Luxemburg, Monaco, Lichtenstein,partial UK, vor face dificila separarea celor “OK” cum spui tu, de cele ne-ok. Si deja nu (mai) e vorba doar de rusi.

  6. athos says:

    Este interesant ca lumea isi bate capul cu 32 trilioane de USD care s-ar gasi in nu stiu ce conturi. Ce este cu ele? Credeti ca stau acolo si putrezesc? Da de unde. Ele alimenteaza economia intregii lumi, prin investitii. De tot felul. Sigur, cu Guvernele care nu mai stiu de unde sa alimenteze foamea lor zilnica de bani, era inevitabil sa nu se ajunga la demonizarea acestor conturi off-shore. Cica banii astia ar trebui taxati. Pentru ca asa este cinstit. Sa va spun eu ce cred ca este cinstit:

    Nu cred ca exista vreun antreprenor, intelegand prin asta pe toti cei care investesc capital si munca in orisice intreprindere, care sa considere ca taxele sunt cinstite. Cei mai multi le iau in calcul ca atare, le platesc atunci cand pot – uneori se imprumuta ca sa o faca -, dar asta nu inseamna ca, macar in fundul sufletului lor, n-ar strange de gat pe cei care ii obliga, in fiecare luna, trimestru si an, sa plateasca o importanta cota parte din propriul efort catre preceptorul de taxe. Se spune asa frumos, ca sunt bani care se platesc catre societate. Fals. Banii care se platesc catre societate sunt cei care se platesc salariatilor, furnizorilor, prestatorilor de servicii alesi in mod liber, clientilor (sub forma de bonusuri). Aceasta este societatea. Desigur, in aceasta societate, vor fi intotdeauna si cei care nu vor fi multumiti de statutul lor, de nivelul lor de venituri, care vor face greseli sau care pur si simplu nu pot sa se autointretina. Si vor fi cei care vor reusi sa stranga averi mult dincolo de ceea ce vor fi capabili sa utilizeze cu adevarat vreodata. Iar o societate functionala va fi intotdeauna aceea in care cei care strang averi sau care in general sunt oameni cu bunastare, au grija si de semenii lor mai putin norocosi sau aflati in imposibilitate de a se intretine. Dar asa cum nu consideram legitima o avere construita pe furt, nu poti considera legitima taxarea arbitrara a muncii si a produsului acesteia. Atunci cand ajungi sa legiferezi taxe obligatorii, legiferezi furt. Poti s-o imbraci oricum, in cele mai pasabile forme, poti sa incerci sa arati ca este raul cel mai mic pentru a impiedica revolutia continua, poti sa folosesti sintagmele de echitate si dreptate sociala cu aceeasi incapatanare cu care Guvernele ne conving ca banii tipariti sunt adevarati: vorbim de fapt de un fals intelectual, in toate aceste cazuri. Un fals care transforma furtul in act legitim, in vreme ce ii considera pe cei care incearca sa-l evite, infractori. Nu inseamna ca intre cei care isi ascund banii departe de ochii lumii, nu sunt si infractori. Ba sunt, de tot felul. Cei mai multi, creati tot de Guverne, prin scoaterea inafara legii a drogurilor, prostitutiei, alcoolului, etc. Sau prin cantitatea imensa de bani publici, care isi lasa obolul in buzunarele cate unui functionar. Dar pericolul tocmai acesta este: cei care nu au facut altceva decat sa incerce sa-si salveze proprietatea de furtul legiferat, se trezesc in aceeasi oala cu adevaratii hoti si criminali. In aceasta confuzie, raul ia locul binelui si invers. Sa ne miram? Nu. De fapt e starea obisnuita a societatii omenesti, iar acesta este doar un episod contemporan ce umple momentan ziatele.

    • pierre says:

      @athos,

      da,nimeni nu este fericit cand plateste o taxa la stat,mai ales intr-o tara unde banii mei sunt irositi,furati,deturnati,unde statul ma inseala sistematic,unde platesc pentru servicii pe care nu le primesc niciodata.Pe de alta parte,inca de la conceptie,cu toti suntem datori o moarte si o taxa la fisc.Intre aceste 2 fatalitati decurge totul,asta-i sistemul actual,atata poate umanitatea la ora asta.Da,taxarea este de multe ori arbitrara,da,si eu resimt impozitul ca pe un furt,o insusire prin forta a unei parti a rezultatelor muncii mele.Dar,in contextul temei lansate de Aramis,asta este o alta discutie.Nimeni nu spune ca toti cei care,vorba ta,”incearca sa evite furtul”,adica taxarea,sunt infractori,din contra,offshorul este legal,reglementat,acceptat.Aspectul legalitatii este esential,pentru ca altfel,am putea privi si pe un evazionist marunt tot ca incercand sa “evite furtul” si sa-si protejeze astfel proprietatea.Mai ramane aspectul moral.Nu stiu daca este moral sau imoral sa-ti plimbi profiturile prin insula Vanuatu,pana la urma chiar si asta are o importanta secundara din moment ce nu se incalca nicio lege,dar ceea ce gasesc eu cu adevarat imoral este inechitatea sistemului.Injustetea lui.Oare cati dintre antreprenorii romani,sa zicem,au sansa de a folosi legislatia off shore?Cate afaceri mici,specifice se preteaza la asa ceva?Cati au capacitatea financiara de a infiinta o firma in insula cayman?A,am vazut, mari corporatii,colosi economici,fonduri de investitii,politicieni verosi,interlopi,astia sunt turistii in paradisurile fiscale.Noi astelalti,ce facem?Platim ca prostii,nu-i asa ?
      Da,teoretic,orice buticar isi poate cumpara cu 1000 de euro o adresa de casuta postala peste mari si tari.Practic?Acesta este un sistem injust,creat pentru o casta economica.Din punctul meu de vedere,ori postulam ca taxarea e un rapt si actionam in consecinta,demoland din temelii actuala ordine fiscala,ori schimbam sistemul offshore.Stii,ma gandeam la teoria asta ca orice capitalist isi alege locul cel mai bun sub soare pentru a investi si face profit.Daca de exemplu Cipru are un nivel de taxare de 10% de ce nu spune nimeni “foarte bine,baieti,treaba voastra,daca va descurcati cu atatia beni,OK,sa fiti sanatosi.Iar voi,investitori,mergeti in Cipru,faceti profit,dar tineti-l acolo.Investiti,cumparati,mutati-va casele acolo,dati-va copii la scoala.Daca vreti insa sa aduceti profitul acasa,platiti asa cum platim toti”.Pana la urma,cred ca solutia problemei sta in acele tratate de evitare a dublei impozitari.

    • Aramis says:

      Da, e un episod. Cine profita de el?

  7. casandra says:

    “Banii care se platesc catre societate sunt cei care se platesc salariatilor, furnizorilor, prestatorilor de servicii alesi in mod liber, clientilor (sub forma de bonusuri). Aceasta este societatea. ”
    ?????? Acolo este piaţa. Societatea este dincolo de piaţă. Când faci plata furnizorilor, a muncii contractate in firma ta şi a altor prestatori de servicii către tine sau când îţi atragi şi fidelizezi clienţii…este afacere. Societatea este dincolo de piaţă.
    Când plăteşti pentru un mediu mai curat, pentru un urbanism mai evoluat, pentru creatorii de artă (chiar când nu o preferi!), pentru tot ce înseamnă umanitate şi civilizaţie umană, dincolo de piaţă şi afacere, nu eşti furat. Este rolul dintotdeauna al elitei să facă asta. În epoci trecute, când economia era ceva simplu, iar suveranităţile se defineau pe suprafete mici (ducate, oraşe-stat, mici principate), toate obligaţiile elitei către societate se exercitau direct, fără mijlocirea Statului/regelui. Oamenii se năşteau, trăiau şi mureau în acelşi loc. Spaţiile largi şi mobilitatea au impus preluarea obligaţiilor de acest tip de către stat. În viitorul foarte apropiat, aceste obligaţii vor fi preluate de autorităţi regionale, tip UE sau chiar mondiale. Se discută deja de formarea unui fond mondial pentru imunizarea populaţiei lumii. Evident, fondul va fi aliemntat de multinaţionale.
    Probabil că va trebui să treacă generaţii în familiile actualilor antreprenori români, să apară o cultură a responsabilităţii faţă de societate la fii, nepoţii şi strănepoţii actualilor antreprenori, să se construiască înţelegerea rolului de ELITE. Deocamdată, nici la cei mai buni antreprenori români – confruntaţi cu dificultăţile din piaţă şi cu graba catacteristică primei generaţii – nu prea găsim înţelegerea rolului lor. Înţelegerea aceea care face ca in marile familii aristocratice sau ale burgheziei înalte să fie absolut obligatorii: opera socială, donaţii şi legate pentru opere de cultură sau de educaţie pentru comunitate, educarea primului născut pentru continuitatea familiei, dar a următorilor pentru arme, biserică, etc.Britanicii au construit un imperiu pentru că elita şi-a asumat rolul natural şi a acceptat să plătească preţul în bani şi sânge.
    Când elitele se sustrag responsabilităţilor care le revin faţă de societate şi adoptă comportamente evazioniste sau clandestine, societatea ajunge să le conteste dreptul de a deţine şi controla marile resurse. Drepturile şi libertăţile individuale (inclusiv cele economice) rezistă şi se pot exprima doar în societăţile echilibrate, în care majoritatea actorilor îşi înţeleg şi respectă responsabilităţile. Când asta nu se mai întamplă, “muşuroiul” uman schimbă regulile, de obicei violent. Aceasta-i opinia mea. Poate greşesc, dar istoria cam asta a demonstrat.

    • athos says:

      Casandra

      daca as trimite un hot profesionist la tine, sau un smecher de avocat care sa-ti vanda casa fara sa stii, iar apoi te-as anunta ca am donat banii Comisiei de Urbanism, ar fi in regula?

      Atunci cand iei ceva, cuiva, fara acordul sau, se cheama furt.

      Iar societatea este una a schimburilor, inafara lor nu exista societate.

      • casandra says:

        “Atunci cand iei ceva, cuiva, fara acordul sau, se cheama furt”. Sau …impozit. Daca este cu voia/dorinta expres mentionata a persoanei este doar donatie.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s